Alfabetul glagolitic

Istoria alfabetului

Alfabetul proto-sinaitic 1900 î.Hr.

  • Ugaritic 1500 î.Hr.
  • Proto-canaanit 1400 î.Hr.
    • Fenician 1200 î.Hr.
      • Paleo-ebraic 1000 î.Hr.
        • Samaritean 600 î.Hr.
      • Aramaic 800 î.Hr.
        • Kharoṣṭhī 600 î.Hr.
        • Brāhmī 600 î.Hr.
          • Familia Brāhmī (vezi)
            • de ex. Devanagari 1300 î.Hr.
        • Ebraic 300 î.Hr.
        • Thaana 400 î.Hr.
        • Pahlavi 300 î.Hr.
          • Avestan 400 î.Hr.
        • Palmyrene 200 î.Hr.
        • Siriac 200 î.Hr.
          • Sogdian 200 î.Hr.
            • Orkhon (Turca veche) 600
            • Uyghur vechi
              • Mongol 1204 AD
          • Nabataean 200 î.Hr.
            • Arab 400 î.Hr.
        • Mandeic 200 î.Hr.
      • Grec 800 î.Hr.
        • Etrusc 800 î.Hr.
          • Latin 700 î.Hr.
          • Runic 200
          • Alfabetul celtic 400
        • Copt 300
        • Gotic 300
        • Armean 405
        • Georgian cca. 430
        • Glagolitic 862
        • Chirilic cca. 940
      • Paleohispanic (semi-silabic) 700 î.Hr.
    • Epigrafia sud-arabică 900 î.Hr.
      • Ge’ez 5–600 AD
Meroitic (din egipteană) 300 î.Hr.
Kana 800
Hangul (parțial din Brāhmī) 1443
Alfabetul Cherokee 1827 Zhuyin (sau Bopomofo, din chineză) 1913
 v • d • m 
Alfabetul glagolitic

O pagină din Codicele lui Zograf cu un fragment al Evangheliei după Luca.
Tipalfabet
Limbi scriselimba slavonă veche
CreatorSfinții Chiril și Metodiu
Perioadă de utilizarede la secolul VII până la Evul Mediu târziu
ISO 15924Glag
Notă: Această pagină poate conține simboluri Unicode. Fără suport de afișare corespunzător, se pot vedea semne de întrebare, pătrățele sau alte simboluri în locul caracterelor potrivite.
Modifică text Consultați documentația formatului

Alfabetul glagolitic, cunoscut și ca glagoliță (scris cu alfabetul glagolitic: Ⰳⰾⰰⰳⱁⰾⰻⱌⰰ Glagolitsa) este cel mai vechi alfabet cunoscut folosit pentru a reprezenta limbi slave în scris. Numele lui este o invenție modernă, a fost derivat din substantivul reconstruit din limba slavă veche, *glagolъ, care înseamnă „limbaj” sau „exprimare”. Întrucât verbul *glagolati poartă semnificația de „a vorbi”, „a rosti”, glagoliticul a fost uneori supranumit în poezie ca „semnele care vorbesc”. Alfabetul se bazează mult pe alfabetul grec, dar se pot observa și influențele orientale în forma sau modul de citire al unor caractere.

Numele alfabetului este exprimat în bielorusă ca глаголіца (hlaholița), în bulgară și macedoneană ca глаголица (glagolița), în limbile diasistemului slav de centru-sud ca glagoljica sau глагољица, în cehă ca hlaholice, în poloneză ca głagolica, în rusă ca глаголица (glagólița), în slovenă ca glagolica, în slovacă ca hlaholika iar în ucraineană ca глаголиця (hlaholîția).

Alfabetul glagolitic cuprinde 41 de semne.

Tabel cu imaginea și valoarea literelor alfabetului glagolitic

Az Buki Cherv Dobro Dzelo Dzherv Fert Glagol I Izhe
Izhitsa Jat Jer Jerj Jery Jest Jo Ju Jus "E" Jus "Je"
Jus "Jo" Jus "O" Kako Kher Ljudi Mislete Nash Oht On Pokoj
Rtsi Sha Shta Slovo Thita Tsi Tverdo Uk Vedi Zemlja
Zhivete

Scrierea de la Murfatlar

Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în ianuarie 2020

La ansamblul rupestru de la Murfatlar, „[î]n anii ce au urmat, cercetările au continuat, fiind descoperite bisericile B3 și B4, locuințe de suprafață, un mic cimitir aferent, vetre de foc, fragmente ceramice, 10 schelete de oameni și animale, precum și unelte din fier. În urma datării inscripțiilor de pe pereții bisericuțelor (înscrisuri grecești, glagolitice, desene paleocreștine) și a celorlalte artefacte găsite, complexul a fost datat ca fiind din epoca medievală timpurie (secolele X-XI).”[1]

Note

  1. ^ Ziarul Lumina. „„«Bisericile de cretă» de la Murfatlar, un monument unic în Europa"”. 

Vezi și

Bibliografie

  • Fucic, Branko: Glagoljski natpisi. (In: Djela Jugoslavenske Akademije Znanosti i Umjetnosti, knjiga 57.) Zagreb, 1982. 420 p.
  • Fullerton, Sharon Golke: Paleographic Methods Used in Dating Cyrillic and Glagolitic Slavic Manuscripts. (In: Slavic Papers No. 1.) Ohio, 1975. 93 p.
  • Gosev, Ivan: Rilszki glagolicseszki lisztove. Szofia, 1956. 130 p.
  • Jachnow, Helmut: Eine neue Hypothese zur Provenienz der glagolitischen Schrift - Überlegungen zum 1100. Todesjahr des Methodios von Saloniki. In: R. Rathmayr (Hrsg.): Slavistische Linguistik 1985, München 1986, 69-93.
  • Jagic, Vatroslav: Glagolitica. Würdigung neuentdeckter Fragmente, Wien, 1890.
  • Kiparsky, Valentin: Tschernochvostoffs Theorie über den Ursprung des glagolitischen Alphabets In: M. Hellmann u.a. (Hrsg.): Cyrillo-Methodiana. Zur Frühgeschichte des Christentums bei den Slaven, Köln 1964, 393-400.
  • Miklas, Heinz (Hrsg.): Glagolitica: zum Ursprung der slavischen Schriftkultur, Wien, 2000.
  • Vais, Joseph: Abecedarivm Palaeoslovenicvm in usum glagolitarum. Veglae, [Krk], 1917. XXXVI, 74 p.
  • Vajs, Josef: Rukovet hlaholske paleografie. Uvedení do knizního písma hlaholskeho. V Praze, 1932. 178 p, LIV. tab.