Big Crunch

Parte dintr-o serie despre

Cosmologie fizică

Big Bang • Univers
Cosmos
Vârsta universului
Cronologia universului

Universul timpuriu

Fundaluri
Epoca Planck Epoca marii unificări Epoca electroslabă Epoca quark Epoca hadron Epoca lepton Epoca foton Nucleosinteza Big Bang Vid fals Inflație
Radiație cosmică de fond Fond cosmic de neutrini Fond cosmic infraroșu

Expansiune • Viitor

Legea lui Hubble • Deplasare spre roșu
Expansiunea universului
Accelerarea expansiunii universului
Modelul FLRW • Ecuațiile lui Friedmann
Soarta finală a universului
Moartea termică a universului
Big Rip
Big Crunch
Big Bounce

Componente • Structură

Componente
Modelul Lambda-CDM Materia barionică Energie Radiație Energie întunecată Chintesență Energie fantomă Materia întunecată Radiație întunecată
Structură
Forma universului Reionizare • Structura și arhitectura universului Formarea galaxiilor Populație de stele Filament galactic Super-roi de galaxii Roi de galaxii Grup de galaxii Grupul Local Galaxie Halou Roi de stele Sistem solar Sistem planetar Vid

Experimente

BOOMERanG
Cosmic Background Explorer (COBE)
Dark Energy Survey
Euclid
Proiectul Illustris
Large Synoptic Survey Telescope
Observatorul spațial Planck
Sloan Digital Sky Survey (SDSS)
Wilkinson Microwave Anisotropy
Probe (WMAP)

Oameni de știință

Aaronson

Alfvén

Alpher

Bharadwaj

Ehlers

Ellis

Steinhardt

Suntzeff

Categorii
Portal Astronomie

În cosmologie, prin Big Crunch, Marea implozie sau Marele colaps se înțelege unul din posibilele scenarii ale ultimei faze ale evoluției Universului, în care metrica de expansiune devine reversibilă, iar la sfârșit („sfârșitul lumii”) universul colapsează total, transformându-se într-o singularitate de tipul unei găuri negre.

Prezentare generală

Acestă secțiune are nevoie de ajutorul dumneavoastră.
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare.

Presupunând cu Universul este finit în dimensiuni fizice și că principiul cosmologic (a nu se confunda cu constanta cosmologică) nu se aplică, atunci viteza sa de expansiune nu va fi mai mare decât viteza de scăpare, respectiv atracția mutuală a materiei sale componente va determina în final o contractare a sa.