André Pieyre de Mandiargues

André Pieyre de Mandiargues
Date personale
Nume la naștereAndré Paul Edouard Pieyre de Mandiargues Modificați la Wikidata
Născut[1][3][4][5] Modificați la Wikidata
Paris, Île-de-France, Franța[6] Modificați la Wikidata
Decedat (82 de ani)[1][3][4][5] Modificați la Wikidata
Paris, Île-de-France, Franța[6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Père-Lachaise[7]
Cimitirul Père-Lachaise[7] Modificați la Wikidata
PărințiDavid Pieyre de Mandiargues[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuBona[*][[Bona (pictoriță franceză)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiSibylle Pieyre de Mandiargues[*][[Sibylle Pieyre de Mandiargues (French screenwriter (1967-))|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațietraducător
poet
romancier[*]
scenarist
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[8][9] Modificați la Wikidata
PseudonimPierre Morion  Modificați la Wikidata
Limbilimba franceză  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarsuprarealism  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeLa Marge[*][[La Marge |​]]
La Motocyclette[*][[La Motocyclette |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Goncourt[2]
grand prix de poésie de l'Académie française[*][[grand prix de poésie de l'Académie française (award of the Académie française)|​]][2]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

André Pieyre de Mandiargues (n. , Paris, Île-de-France, Franța – d. , Paris, Île-de-France, Franța) a fost un scriitor francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1967 pentru romanul La Marge. A devenit asociat al suprarealiștilor și s-a căsătorit cu pictorița italiană Bona Tibertelli de Pisis (o nepoată a pictorului italian contele Filippo Tibertelli de Pisis). A fost un prieten deosebit de apropiat al pictorului Leonor Fini.

Romanul său La Marge a câștigat Premiul Goncourt și a fost transformat într-un film cu același nume realizat de Walerian Borowczyk în 1976. Colecția sa de articole pornografice este prezentată în filmul Une collection particuliere a lui Borowczyk. Borowczyk a folosit și lucrările lui Mandiargues pentru prima poveste inclusă în filmul său antologic Immoral Tales.

A scris, de asemenea, o introducere la Histoire d'O scrisă de Anne Desclos și a semnat Manifeste des 121.

Cartea sa Feu de braise (1959) a fost publicată în 1971.[10]

Cea mai populară carte a sa a fost The Motorcycle (1963), care a fost adaptată pentru filmul din 1968 La Motocyclette, în care a fost distribuită Marianne Faithfull. Mandiargues a fost prieten cu jurnalista de motociclete Anke-Eve Goldmann, care a fost probabil inspirația pentru personajul principal „Rebecca”, deoarece Goldmann a fost prima femeie care a condus o motocicletă cu un costum de curse realizat dintr-o singură bucată, pe care l-a proiectat împreună cu producătorul german Harro.[11][12]

Lucrări

  • Le Musée noir (1946)
  • L'Anglais décrit dans le château fermé (1953)
  • Le Lis de mer (1956)
  • Le Belvédère (1958)
  • Feu de braise (1959)
  • La motocyclette (1963)
  • La Marge (1967)
  • Isabella Morra (1974)
  • Tout disparaîtra (1987)

Note

  1. ^ a b c d „André Pieyre de Mandiargues”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ a b http://evene.lefigaro.fr/celebre/biographie/andre-pieyre-de-mandiargues-5836.php, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b c d André Pieyre de Mandiargues, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b c d André Pieyre de Mandiargues, Find a Grave, accesat în  
  6. ^ a b Fichier des personnes décédées, accesat în  
  7. ^ a b https://www.landrucimetieres.fr/spip/spip.php?article5145  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ André Pieyre de Mandiargues (). Blaze of Embers. Calder and Boyars. ISBN 0-71-450131-X. 
  11. ^ „Anke Eve Goldmann”. claspgarage.com. Arhivat din original la . 
  12. ^ „Anke Eve Goldmann”. thevintagent.com]. . 


v  d  m
Premiul Goncourt

1903 - Nau  • 1904 - Frapié  • 1905 - Farrère  • 1906 - Jérôme și Jean Tharaud  • 1907 - Moselly  • 1908 - Miomandre  • 1909 - Leblond  • 1910 - Pergaud  • 1911 - Châteaubriant  • 1912 - Savignon  • 1913 - Elder  • 1914 - Bertrand  • 1915 - Benjamin  • 1916 - Barbusse  • 1917 - Malherbe  • 1918 - Duhamel  • 1919 - Proust  • 1920 - Pérochon  • 1921 - Maran  • 1922 - Béraud  • 1923 - Fabre  • 1924 - Sandre  • 1925 - Genevoix  • 1926 - Deberly  • 1927 - Bedel  • 1928 - Constantin-Weyer  • 1929 - Arland  • 1930 - Fauconnier  • 1931 - Fayard  • 1932 - Mazeline  • 1933 - Malraux  • 1934 - Vercel  • 1935 - Peyré  • 1936 - Ven Der Meersch  • 1937 - Plisnier  • 1938 - Troyan  • 1939 - Hériat  • 1940 - Ambrière  • 1941 - Pourrat  • 1942 - Bernard  • 1943 - Grout  • 1944 - Triolet  • 1945 - Bory  • 1946 - Gautier  • 1947 - Curtis  • 1948 - Druon  • 1949 - Merle  • 1950 - Colin  • 1951 - Gracq  • 1952 - Beck  • 1953 - Gascar  • 1954 - de Beauvoir  • 1955 - Ikor  • 1956 - Gary  • 1957 - Vailland  • 1958 - Walder  • 1959 - Schwarz-Bart  • 1960 - Horia  • 1961 - Cau  • 1962 - Langfus  • 1963 - Lanoux  • 1964 - Conchon  • 1965 - J. Borel  • 1966 - Charles-Roux  • 1967 - de Mandiargues  • 1968 - Clavel  • 1969 - Marceau  • 1970 - Tournier  • 1971 - Laurent  • 1972 - Carrière  • 1973 - Chessex  • 1974 - Lainé  • 1975 - Ajar (Gary)  • 1976 - Grainville  • 1977 - Decoin  • 1978 - Modiano  • 1979 - Maillet  • 1980 - Navarre  • 1981 - Lucien Bodard  • 1982 - Fernandez  • 1983 - Tristan  • 1984 - Duras  • 1985 - Queffelc  • 1986 - Host  • 1987 - Ben Jalloun  • 1988 - Orsenna  • 1989 - Vautrin  • 1990 - Rouaud  • 1991 - Combescot  • 1992 - Chamoiseau  • 1993 - Maalouf  • 1994 - Van Cauwelaert  • 1995 - Makine  • 1996 - Roze  • 1997 - Rambaud  • 1998 - Constant  • 1999 - Echenoz  • 2000 - Schuhl  • 2001 - Rufin  • 2002 - Quignard  • 2003 - Amette  • 2004 - Gaudé  • 2005 - Weyergans  • 2006 - Littell  • 2007 - Leroy  • 2008 - Rahimi  • 2009 - NDiaye  • 2010 - Houellebecq  • 2011 - Jenni  • 2012 - Ferrari  • 2013 - Lemaitre  • 2014 - Salvayre  • 2015 - Énard  • 2016 - Slimani  • 2017 - Vuillard  • 2018 - Mathieu  • 2019 - Dubois  • 2020 - Le Tellier  • 2021 - Sarr  • 2022 - Giraud  • 2023 - Andrea  •


Control de autoritate