Marguerite Duras
Marguerite Duras | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Marguerite Germaine Marie Donnadieu |
Născută | [1][3][4][5] Gia Định(d), Vietnamul de Sud[6][7] |
Decedată | (81 de ani)[1][3][4][5] Paris, Île-de-France, Franța[8][9] |
Înmormântată | Cimitirul Montparnasse[10] |
Cauza decesului | cauze naturale (cancer esofagian) |
Căsătorită cu | Dionys Mascolo[*][[Dionys Mascolo (scriitor francez)|]] (–) Robert Antelme[*] () |
Copii | Jean Mascolo[*][[Jean Mascolo (editor francez)|]] |
Cetățenie | Franța |
Ocupație | scriitoare regizoare de film scenaristă romancieră[*] dramaturgă autobiografă[*] jurnalistă activist pentru drepturile femeilor[*] filozof regizoare[*] |
Limbi vorbite | limba franceză[11][12] limba vietnameză |
Pseudonim | Marguerite Duras |
Studii | Universitatea din Paris (licence en droit[*][[licence en droit (pagină de dezambiguizare Wikimedia)|]] și DES[*][[DES |]]) Q3578527[*] |
Limbi | limba franceză |
Mișcare/curent literar | Nouveau Roman[*][[Nouveau Roman (French literary movement)|]] |
Patronaj | Elle Libération[*][[Libération (French daily newspaper)|]] |
Specie literară | roman |
Opere semnificative | L’Amant Moderato cantabile[*][[Moderato cantabile |]] Un barrage contre le Pacifique[*][[Un barrage contre le Pacifique |]] Le ravissement de Lol V. Stein[*][[Le ravissement de Lol V. Stein |]] Le Vice-Consul[*][[Le Vice-Consul |]] India Song[*][[India Song |]] Durerea[*] L'Amant de la Chine du Nord[*][[L'Amant de la Chine du Nord |]] |
Note | |
Premii | Premiul Goncourt Grand prix du théâtre[*][[Grand prix du théâtre (theatre award)|]] Premiul Statului Austriac pentru literatură europeană[2] |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Marguerite Duras, numele la naștere Marguerite Donnadieu, (n. 4 aprilie 1914, Gia Dinh, aproape de Saigon în fosta Indochina Franceză – d. 3 martie 1996, Paris) a fost o romancieră și regizoare de film franceză, care s-a născut în Vietnamul de azi, dar a trăit și a activat toată viața în Franța.
Biografie
Marguerite Duras a revenit în Franța în 1927 unde, după ce a studiat matematica, științele politice și dreptul, a cunoscut o prodigioasă carieră de romancieră (fiind considerată a fi parte a așa numitului curent literar nouveau roman), scenaristă și cineastă. Ulterior, după ce a scris scenariul larg recunoscutului film al lui Alain Resnais Hiroshima, dragostea mea, a continuat alte două cariere, cea de realizatoare de scenarii de film și, ulterior, cea de regizor de film.[13]
În 1943 îi apare primul roman: Les impudents, dar a devenit cunoscută în anii 1950, mai ales după ce a scris scenariul filmului Hiroshima, dragostea mea (realizat în 1959), în regia lui Alain Resnais). Biografia sa a fost extrem de spectaculoasă. A fost, printre altele secretar al Ministerului Coloniilor, membră a Rezistenței Franceze, a lucrat ca jurnalist pentru revista Observateur.[14] În 1950, romanul Un barrage contre le Pacifique este nominalizat la Premiul Goncourt, pe care totuși îl ratează din cauză că simpatiza cu Partidul Comunist. Un alt roman, Moderato cantabile (1958), a fost ecranizat în regia lui Peter Brook, cu Jean-Paul Belmondo și Jeanne Moreau, care a primit la Cannes premiul pentru cea mai bună actriță. În 1984 primește Premiul Goncourt pentru romanul Amantul.
A publicat zeci de volume de romane și nuvele. Opera ei, în aparență statică, e populată de personaje care încearcă să scape de singurătate, găsind un sens vieții lor prin recursul la o dragoste absolută, la crimă sau la nebunie. A scris numeroase scenarii de film; scenariul filmului Hiroshima, dragostea mea, regizat de Alain Resnais, a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu.
S-a stins din viață în 1996.
Romane
- 1943 - Impudenții, (Les impudents)
- 1950 - Stăvilar la Pacific (Un barrage contre le Pacifique) – traducere în limba română de , Editura pentru Literatură Universală, 1967;
- 1952 - Marinarul din Gibraltar (Le Marin de Gibraltar) - Editura: Humanitas
- 1953 - Les petits chevaux de Tarquinia (Caii pitici din Tarcvinia)
- 1958 - Moderato cantabile – Editura Albatros
- 1966 - Vice-consulul (Le Vice-Consul)
- 1967 - Amanta engleză (L'Amante anglaise)
- 1971 - Dragostea (L'Amour)
- 1981 - Agatha (Agatha) –
- 1983 - Maladia morții (La Maladie de la mort) – traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers
- 1984 - Amantul (L'Amant) – Premiul Goncourt pentru anul 1984
- 1986 - Ochii albaștri, părul negru (Les Yeux bleus, cheveux noirs) – Editura Univers
- 1987 - Emily L – Editura Babel
Scenarii de film
- 1959 - Hiroshima, dragostea mea (Hiroshima mon amour), regia Alain Resnais
- 1961 - Absență îndelungată (Une aussi longue absence), regia Henri Colpi
- 1977 - Camionul (Le Camion), regia Marguerite Duras
Ecranizări
- 1992 Amantul (L´Amant), regia Jean Jaques Annaud
Note
- ^ a b „Marguerite Duras”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ https://www.kunstkultur.bka.gv.at/staatspreis-fur-europaische-literatur, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Marguerite Duras, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Marguerite Duras, SNAC, accesat în
- ^ „Marguerite Duras”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Bibliothèque nationale de France, accesat în
- ^ „Marguerite Duras”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Fichier des personnes décédées
- ^ https://www.landrucimetieres.fr/spip/spip.php?article861 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Avram, Arina (). Femei celebre. Editura Allfa. p. 227.
- ^ „Obituary: Marguerite Duras” (în engleză). The Independent. . Accesat în .
Legături externe
- fr Biografie Arhivat în , la Wayback Machine.
- Marguerite Duras la Internet Movie Database
- en Marguerite Duras Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Biografie Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Cărți
- ro Cinemagia