Abuz în serviciu

Parte a seriei despre
Corupție
Metode

Mită • Furt • Fraudă • Deturnare de fonduri
• Spălare de bani • Șantaj • Fraudă electorală
• Nepotism • Favoritism • Clientelism
• Trafic de influență • Conflict de interese
• Abuz în serviciu • Evaziune fiscală
• Paradis fiscal

Combatere

• Libertatea presei • Libertate de exprimare
• Consolidarea statului de drept
• Independență judiciară
• Protejarea avertizorilor de integritate
• Principiul subsidiarității • Reducerea birocrației
• Transparență politică • Comerț electronic
• E-guvernare • Privatizare • Societate civilă

Corupția din diferite țări

• România • Moldova

Instituții anticorupție în România

• Direcția Națională Anticorupție
• Direcția Generală Anticorupție
• Agenția Națională de Integritate • DIICOT

Vezi și

• Corupție politică • Corupția în Armata Română
• Scandaluri publice în România
• Indicele de percepție a corupției
• Transparency International

editează

Abuzul în serviciu, denumit și „abuz în funcție", constă în încălcarea sau neindeplinirea de către un funcționar a îndatoririlor de serviciu, dacă prin această încălcare se aduc prejudicii intereselor legale unor persoane fizice sau juridice. Abuzul în serviciu este sancționat cu răspundere penală și îndepărtarea oficialului din funcție. Abuzul de putere însemnă, de asemenea, că un funcționar public folosește puterea pe care o are pentru propriul câștig personal.

Abuz instituțional

Abuzul institutional reprezintă maltratarea unor persoane (de multe ori copii sau persoane în vârstă) de către un sistem ce deține puterea.[1] Acest lucru poate varia de la acte precum cum ar fi neglijarea copiilor din orfelinate și a bătrânilor din aziluri, abuzul lor fizic sau sexual până la programe ineficiente de asistență socială care nu se ridică la standarde acceptabile.[1]

Ofițeri de poliție

În state dictatoriale și corupte, ofițerii de poliție pot efectua mai multe abuzuri în funcție. De exemplu, rasismul instituțional a fost găsit în forțele de poliție moderne ale unor state.[2]

Ofițeri individuali sau uneori unități întregi pot fi corupți sau pot efectua diverse abuzuri sau abateri disciplinare; acest lucru se întâmplă ocazional în multe forțe de ordine, dar este deosebit de problematic atunci când salariul acestora este foarte scăzut și este așadar completat de mită.[3] Poliția de multe ori poate acționa cu brutalitate la situații conflictuale,[4] pentru a extrage o confesiune de la o persoana care nu este neapărat bănuită de vinovăție,[5] precum și în alte circumstanțe. Cazuri individuale de rasism apar chiar și atunci când forțele de poliție, în ansamblu, nu sunt dovedite a fi rasiste.[6]

Vezi și

Referințe

  1. ^ a b Powers, J. L.; A. Mooney & M. Nunno (). „Institutional abuse: A review of the literature”. Journal of Child and Youth Care. 4 (6): 81. 
  2. ^ „Microsoft Word - Lawrence Inquiry.doc” (PDF). Accesat în . 
  3. ^ „IPS: DRUGS-MEXICO: Police Caught Between Low Wages, Threats and Bribes”. Ipsnews.net. . Accesat în . 
  4. ^ Edwards, Richard (). „Ian Tomlinson G20 protests death: police office faces manslaughter charge”. The Telegraph. Accesat în . 
  5. ^ „The police often argue that the tough 'interviewing' of suspects is the best way to extract the truth. But such strategies are exactly the sort to provoke false confessions”. New Scientist. Accesat în . 
  6. ^ Malkin, Bonnie (). „Dozens of Australian police officers under investigation over racist and pornographic emails”. The Telegraph. Accesat în .