Mită

Acest articol sau secțiune reprezintă în principal viziunea românească asupra acestui subiect și nu neapărat felul în care este perceput acesta la nivel mondial. Vă rugăm îmbunătățiți acest articol sau discutați acest aspect pe pagina de discuție.
Parte a seriei despre
Corupție
Metode

Mită • Furt • Fraudă • Deturnare de fonduri
Spălare de bani • Șantaj • Fraudă electorală
• Nepotism • Favoritism • Clientelism
Trafic de influență • Conflict de interese
Abuz în serviciu • Evaziune fiscală
• Paradis fiscal

Combatere

• Libertatea presei • Libertate de exprimare
• Consolidarea statului de drept
Independență judiciară
• Protejarea avertizorilor de integritate
Principiul subsidiaritățiiReducerea birocrației
• Transparență politică • Comerț electronic
E-guvernarePrivatizareSocietate civilă

Corupția din diferite țări

România • Moldova

Instituții anticorupție în România

Direcția Națională Anticorupție
Direcția Generală Anticorupție
Agenția Națională de IntegritateDIICOT

Vezi și

Corupție politicăCorupția în Armata Română
Scandaluri publice în România
Indicele de percepție a corupției
Transparency International

editează
Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției

Mita reprezintă o sumă de bani sau orice alte obiecte date ori promise unei persoane, în scopul de a o determina pe aceasta să-și încalce obligațiile de serviciu sau să le îndeplinească conform dorințelor ilegale ale unui individ. Mita poate fi întâlnită și sub denumirile de: șperț, șpagă sau poate fi redată prin expresii de forma a unge osia, etc.

În acțiunea de mituire pot fi identificate două părți: una care dă mită și reprezintă darea de mită și una care primește mită, aceasta din urmă putând fi acuzată de luare de mită.

Luare de mită

Prin luarea de mită se înțelege fapta unei persone angajată ca funcționar într-una din instituțiile publice a unui stat, prin care aceasta cere sau primește bani sau alte foloase, promisiuni pentru a duce la îndeplinire (sau pentru a întârzia) activitatea care îi revine prin funcția pe care o îndeplinește.

Conform codului penal:[1] "Art. 289 Luarea de mită (1) Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent."

Luarea de mită nu trebuie confundată cu: primirea unui bacșiș, un abuz, neglijență, incompetență sau eroare în luarea unei decizii (frecvent întâlnită mai ales în justiție).

Dare de mită

Darea de mită constituie coruperea prin promisiunea, oferirea sau darea unor foloase materiale în modurile și scopurile arătate în articolul 290 din Codul penal, și anume: [2]"Art. 290 Darea de mită (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condițiile arătate în art. 289, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.(2) Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracțiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.(3) Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunțul prevăzut în alin. (3). (5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent."

Vezi și

Referințe

  1. ^ Art. 289 Noul Cod Penal Luarea de mită Infracțiuni de corupție | Noul Cod Penal actualizat 2015 - Legea 286/2009
  2. ^ Art. 290 Noul Cod Penal Darea de mită Infracțiuni de corupție | Noul Cod Penal actualizat 2015 - Legea 286/2009

Legături externe

  • Campania din România „Nu da șpagă”
  • Șpaga, 23 feb 2007, Adrian Majuru, Ziarul financiar
  • Coruptu', baiat de gasca, 22 sep 2006, Adrian Majuru, Ziarul financiar
  • Cum a salvat șpaga curajul Europei! FOTO Arhivat în , la Wayback Machine., 22 noiembrie 2010, Florin Diaconu, Historia
  • Bacșiș SRL, 1 august 2004, Evenimentul zilei
  • „Ocărâtoarea mită“ în istoria românilor, 6 iulie 2013, Matei Udrea, Adevărul