Tupou al VI-lea

Tupou al VI-lea
Date personale
Nume la naștereʻAhoʻeitu ʻUnuakiʻotonga Tukuʻaho
Născut (64 de ani)
Royal Palace of Nukuʻalofa⁠(d), Nukuʻalofa, Tonga Modificați la Wikidata
PărințiTāufaʻāhau Tupou al IV-lea
Halaevalu Mataʻaho ʻAhomeʻe
Frați și suroriSalote Mafileʻo Pilolevu Tuita
George Tupou al V-lea Modificați la Wikidata
Căsătorit cuNanasipauʻu Tukuʻaho
CopiiʻAngelika Lātūfuipeka Halaʻevalu Mataʻaho Napuaʻokalani Tukuʻaho
Siaosi Manumataongo
Viliami ʻUnuaki-ʻo-Tonga Mumui Lalaka-Mo-e-ʻEiki Tukuʻaho
Cetățenie Tonga Modificați la Wikidata
ReligieMetodism Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
politician
monarh Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăCasa de Tupou
Imn regalFasi fakafonua[*][[Fasi fakafonua (national anthem of Tonga)|​]]
Rege al Tonga
Domnie18 martie 2012 – prezent
PredecesorGeorge Tupou al V-lea
Prim Ministru al Tonga
Domnie3 ianuarie 2000 – 11 februarie 2006
PredecesorBaron Vaea
SuccesorFeleti Sevele
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Tupou al VI-lea (ʻAhoʻeitu ʻUnuakiʻotonga Tukuʻaho Tupou VI; n. 12 iulie 1959) este rege al Tonga. Este fratele mai mic al ultimului rege George Tupou al V-lea. A fost oficial confirmat de fratele său la 27 septembrie 2006 ca moștenitor prezumptiv al tronului deoarece regele nu avea copii legitimi.[1]

Biografie

S-a născut ca al treilea fiu și cel mai mic copil al regelui Tāufaʻāhau Tupou al IV-lea. A fost educat la Cambridge în perioada 1973-1977. Și-a început cariera militară alăturându-se marinei în 1982; a devenit locotenet comandant în 1987.

În 1998 și-a încheiat cariera militară pentru a face parte din guvern, inițial ca ministru al apărării și ca ministru de externe în același timp din octombrie 1998 până în august 2004. A preluat aceste posturi de la fratele său mai mare Tupoutoʻa, la acel moment prinț moștenitor al tronului. Curând, la 3 ianuarie 2000, a fost numit prim ministru, funcție pe care a deținut-o până la brusca sa demisie la 11 februarie 2006, pentru un motiv care nu a fost clar, dar probabil a fost din cauza tulburărilor din țară de la mijlocul anului 2005; o serie de proteste pro-democrație au cerut un rol mai mic al familiei regale în guvernare.

În 2008 ʻAhoʻeitu a fost numit primul Înalt Comisionar pentru Australia, post pe care l-a deținut până la ascensiunea sa pe tronul tongalez în 2012.[2]

Arbore genealogic

Arbore genealogic pentru Tupou al VI-lea
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
16. Viliami Tungī Halatuituia
 
 
 
 
 
 
 
8. Siaosi U. Tukuʻaho
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
17. ʻAnaseini Tupou Veihola
 
 
 
 
 
 
 
4. Viliami Tungī Mailefihi
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
18. Sūnia Mafileʻo
 
 
 
 
 
 
 
9. Mele Siuʻilikutapu
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
19. Fane Tupou Vavaʻu
 
 
 
 
 
 
 
2. Tāufaʻāhau Tupou al IV-lea
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
20. Siaosi Fatafehi Toutaitokotaha
 
 
 
 
 
 
 
10. Tupou al II-lea
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
21. ʻElisiva Fusipala Taukiʻonetuku
 
 
 
 
 
 
 
5. Sālote Tupou III
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
22. ʻAsipeli Kupuavanua Fotu
 
 
 
 
 
 
 
11. Lavinia Veiongo Fotu
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
23. Tōkanga Fuifuilupe
 
 
 
 
 
 
 
1. Tupou al VI-lea[3]
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
24. Taniela ʻOtukolo ʻAhomeʻe
 
 
 
 
 
 
 
12. Solomone Piutau ʻOtukolo ʻAhomeʻe
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
25. Siulolovau Vaea ʻAhomeʻe
 
 
 
 
 
 
 
6. Tēvita Manuopangai ʻAhomeʻe
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
26. Viliami Maealiuaki Mafileʻo
 
 
 
 
 
 
 
13. ʻAmelia Moʻungaʻaelangi Maealiuaki
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
27. Maʻata Maealiuaki
 
 
 
 
 
 
 
3. Halaevalu Mataʻaho ʻAhomeʻe
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
28. Siosāteki Tonga Veikune
 
 
 
 
 
 
 
14. Fotu ʻa Falefā Veikune
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
29. Tuʻifua
 
 
 
 
 
 
 
7. Heuʻifanga Veikune
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
30. Siale ʻAtaongo
 
 
 
 
 
 
 
15. Vāhoi
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
31. Tupou Moheofo
 
 
 
 
 
 

Note

  1. ^ Tupouto'a Lavaka, Tonga's new Crown Prince Arhivat în , la Wayback Machine. Matangi Tonga, 27 September 2006
  2. ^ „HRH The Crown Prince Tupouto'a Lavaka: Tonga's First High Commissioner to Australia”. Tonga Government Portal. . Accesat în . 
  3. ^ Royal Ark