Secvența principală

Diagrama Hertzsprung-Russell figurează stelele. În abscisă, indicele de culoare (B-V); în ordonată, magnitudiea absolută. Secvența principală se vede ca o bandă diagonală mergând de stânga sus spre dreapta jos. Această diagramă reprezintă 22.000 de stele din catalogul Hipparcos precum și 1.000de stele cu luminozitate slabă (pitice roșii sau albe) extrase din catalogul Gliese al stelelor apropiate.

Secvența principală de stele este alcătuită din stelele considerate de astronomi tipice și majoritare în Univers. În cea mai mare parte din cursul vieții lor stelele aparțin acestei grupări. Noțiunea apare pentru prima dată în clasificarea spectrală Harvard, după care și în Diagrama Hertzsprung-Russell. Soarele, steaua sistemului nostru planetar, face parte și el din Secvența principală.

În astronomie, secvența principală este o bandă continuă și foarte distinctă de stele care apar pe diagrame în care abscisa este indicele de culoare B-V, iar ordonata este luminozitatea sau, în sens invers, magnitudinea absolută a stelelor. Aceste diagrame culoare-luminozitate sunt cunoscute sub numele de „diagrame Hertzsprung-Russell”, după numele celor doi coinventatori ai ei, Ejnar Hertzsprung și Henry Norris Russell. Stelele care sunt figurate în această bandă sunt cunoscute sub numele de stele din seria principală, sau «stele pitice».[1][2] Astfel, circa 90 % din stelele observate mai masive decât 0,5M sunt pe secvența principală.

Diagrama Hertzsprung-Russell
Tip spectral
Pitice cenușii
Pitice albe
Pitice roșii
Subpitice
Secvența principală
(„pitice”)
Subgigante
Gigante
Gigante luminoase
Supergigante
Hipergigante
Magnitu-
dinea
absolută
(MV)


Note

  1. ^ „The Hertzsprung-Russell Diagram”. Accesat în . 
  2. ^ „The Hertzsprung Russell Diagram”. Accesat în . 


v  d  m
Stea
Evoluția
Apariția stelelor · Pre-secvența principală · Secvența principală · Ramura orizontală · Ramura gigant asimptotică · Dredge-up · Banda de instabilitate · Red clump · Nebuloasa planetară · Stea variabilă albastră · Stea Wolf–Rayet · Supernovă falsă · Supernova · Hipernova · Diagrama Hertzsprung-Russell
Protostea
Nor molecular (Regiune H II· Globulă Bok · Stea T Tauri · Obiect stelar tânăr · Obiect Herbig–Haro · Linia Hayashi · Limita Hayashi · Linia Henyey · Stea Herbig Ae/Be
Clasificare stelară
subpitică (subpitică B) · pitică (albastră · portocalie · roșie · galbenă) · subgigantă · gigantă (albastră · roșie) · gigantă luminoasă · supergigantă (albastră · albă · roșie· galbenă) · hipergigantă (galbenă) · hoinară albastră · scoică · peculiară (Ap · Bariu · Carbon · CH · Mercur-Mangan · Am · tip S) · Technețiu · variabilă (neregulată · semiregulată · Orion) · Steaua Polară (în raport cu Pământul· Stea polară
Rămășite stelare
Stele exotice
Stea Quark · Stea din preoni · Stea Q · Fuzzball · Stea Boson · Gravastar · Stea cu energie neagră · Stea neagră · Stea electroslabă · MECO · Stea de fier
Obiecte substelare
Pitică cenușie · Sub-pitică cenușie · Planetar · Stea neagră cu materie neagră
Structura stelară
Nucleosinteză
Procesul alpha · Procesul triplu-alfa · Lanțul Proton-proton · Helium flash · Ciclul CNO · Arderea carbonului · Arderea neonului · Arderea oxigenului · Arderea siliciului · Procesul S · Procesul R
Proprietăți
Liste
Nume de stele · Masive · Mari· Strălucitoare · Apropiate · Cu sistem solar · Pitice albe · Cronologia descoperirilor în astronomie
Știință învechită
Stea întunecată newtoniană
Alte clasificări
După existența sateliților
Stea dublă (optic · fizic) · Stea multiplă · Sistem planetar
După modul de grupare în spațiu
Diferite stele
Soarele  · Sirius  · Canopus · Arcturus · Vega · Capella · Rigel · Betelgeuse · Altair · Achernar (în ordinea strălucirii pe bolta cereaască)
Alte articole
Clasificarea spectrală Harvard · Asterism · Planetă · Sistem Solar · Quasar · Gravitație · Supraaglomerație · Aglomerație
Formate wiki
Infocaseta Stea · Format:Formate Astronomie
Proiect Astronomie Portal Stea
 Acest articol legat de stele sau roiuri stelare este un ciot. Poți ajuta Wikipedia prin completarea lui !