Pulsar

Pulsar
Pulsar

Pulsarul este o stea foarte mică (cu o rază de 10-15 km), dar foarte densă, numită stea neutronică (rămășiță a unei stele care a colapsat), ce emite energie sub forma unui flux de particule electromagnetice concentrat la polii magnetici ai stelei. Ținând cont că axa magnetică a stelei nu coincide cu axa sa de rotație, radiația, privită dintr-un punct din spațiu, este văzută așa cum ar fi observată lumina unui far. Pulsarul poate fi detectat (cu ajutorul unui radiotelescop) doar când fluxul e îndreptat spre Pământ.

Istoric

Primul pulsar a fost descoperit în 1967 de către Jocelyn Bell Burnell și Antony Hewish[1][2][3] de la Universitatea Cambridge. Cei doi au detectat un semnal regulat cu frecvența de un puls la câteva secunde, constând în pulsuri de radiație electromagnetică - semnale radio. Steaua neutronică a fost denumită mai târziu CP 1919. Aceasta emite radiație sub formă de unde radio, dar s-au descoperit pulsari care emit raze X și/sau raze gamma.[4]

Caracteristici fizice

Pulsarii sunt aproape niște găuri negre în sensul materiei și al forțelor care actionează asupra ei.

  • Densitate: Ei au o densitate extremă de până la 10x densitatea unui nucleu de atom.
  • Magnetism: Câmpul magnetic generat ajunge până la B c r = 4.4 × 10 9 {\displaystyle B_{cr}=4.4\times 10^{9}} tesla .
  • Electricitate: Tensiunea electrică este de ordinul 10 12 {\displaystyle 10^{12}} volți.
  • Forțele care acționează asupra materei pulsarului: Forța electromagnetică este de 10 12 {\displaystyle 10^{12}} ori mai mare decât forța gravitațională: F e m = 10 12 × F g r a v {\displaystyle F_{em}=10^{12}\times F_{grav}} .
  • Perioadă: Există unii pulsari cu perioadă atât de stabilă încât pot funcționa pe post de „ceas galactic”. Pulsul poate varia la unii pulsari, însă profilul pulsului rămâne pe perioade lungi de timp stabil, chiar dacă pe timp scurt aceasta variază mai puternic.

Pulsarii sunt foarte importanți pentru radioastronomie.

„Viața” pulsarilor

Pulsarii se nasc în explozii de supernovae. Ei au la început o perioadă scurtă de rotație și o rată de schimbare a pulsului mare (încetinesc mai rapid). Ei pierd din energie și rămân într-un final doar o carcasă. Unii dintre acești pulsari „morți” întâlnesc un satelit și formează un sistem de rotație. Prin acesta pulsarul este „reciclat” și devine un pulsar-milisecundă, numit astfel după durata pulsului.


Clasificare

Astronomii au descoperit trei tipuri distincte de pulsari, după natura sursei de energie care alimentează radiația:

  • Pulsarii de rotație: pierderea energiei de rotație alimentează radiația
  • Pulsarii de acumulare: (în principal pulsarii cu raze X) energia potențială a materiei acumulate alimentează radiația
  • Magnetarii: slăbirea unui câmp magnetic puternic alimentează radiația.

Galerie de imagini

  • pulsarul Crabului din nebuloasa crabului
    pulsarul Crabului din nebuloasa crabului
  • pulsarul Vela
    pulsarul Vela

Vezi și

Portal icon Portal Stea

Note

  1. ^ Pranab Ghosh, Rotation and accretion powered pulsars. World Scientific, 2007, p.2.
  2. ^ M. S. Longair, Our evolving universe. CUP Archive, 1996, p.72.
  3. ^ M. S. Longair, High energy astrophysics, Volume 2. Cambridge University Press, 1994, p.99.
  4. ^ Courtland, Rachel. "Pulsar Detected by Gamma Waves Only." New Scientist, 17 October 2008.

Legături externe

  • en Animația unui Pulsar Arhivat în , la Wayback Machine.. Einstein.com, 17 ianuarie 2008.
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Pulsar

Bibliografie

  • en Pulsars
  • Lorimer D. & Kramer M., 2012, Handbook of Pulsar Astronomy, Cambridge University Press
  • Lyne A. & Smith F.G., 2012, Pulsar Astronomy, CUP
  • Living Reviews in Relativity by Stairs and Lorimer


v  d  m
Stea
Evoluția
Protostea
Nor molecular (Regiune H II· Globulă Bok · Stea T Tauri · Obiect stelar tânăr · Obiect Herbig–Haro · Linia Hayashi · Limita Hayashi · Linia Henyey · Stea Herbig Ae/Be
Clasificare stelară
subpitică (subpitică B) · pitică (albastră · portocalie · roșie · galbenă) · subgigantă · gigantă (albastră · roșie) · gigantă luminoasă · supergigantă (albastră · albă · roșie· galbenă) · hipergigantă (galbenă) · hoinară albastră · scoică · peculiară (Ap · Bariu · Carbon · CH · Mercur-Mangan · Am · tip S) · Technețiu · variabilă (neregulată · semiregulată · Orion) · Steaua Polară (în raport cu Pământul· Stea polară
Rămășite stelare
Stele exotice
Stea Quark · Stea din preoni · Stea Q · Fuzzball · Stea Boson · Gravastar · Stea cu energie neagră · Stea neagră · Stea electroslabă · MECO · Stea de fier
Obiecte substelare
Pitică cenușie · Sub-pitică cenușie · Planetar · Stea neagră cu materie neagră
Structura stelară
Nucleosinteză
Procesul alpha · Procesul triplu-alfa · Lanțul Proton-proton · Helium flash · Ciclul CNO · Arderea carbonului · Arderea neonului · Arderea oxigenului · Arderea siliciului · Procesul S · Procesul R
Proprietăți
Liste
Nume de stele · Masive · Mari· Strălucitoare · Apropiate · Cu sistem solar · Pitice albe · Cronologia descoperirilor în astronomie
Știință învechită
Stea întunecată newtoniană
Alte clasificări
După existența sateliților
Stea dublă (optic · fizic) · Stea multiplă · Sistem planetar
După modul de grupare în spațiu
Diferite stele
Soarele  · Sirius  · Canopus · Arcturus · Vega · Capella · Rigel · Betelgeuse · Altair · Achernar (în ordinea strălucirii pe bolta cereaască)
Alte articole
Clasificarea spectrală Harvard · Asterism · Planetă · Sistem Solar · Quasar · Gravitație · Supraaglomerație · Aglomerație
Formate wiki
Infocaseta Stea · Format:Formate Astronomie
Proiect Astronomie Portal Stea
v  d  m
Supernove
Clasificare
Tipul I
Tipul II
Supernova
Articole
Notabile
SN 1054 · SN 1572 · SN 1604 · SN 2003fg · S Andromedae · SN 185 · SN 1987A · SN 2007bi
Control de autoritate