Proof-of-work
| Parte a seriei despre | ||
| Criptomonede | ||
 | ||
| Tehnologie | ||
| Blockchain • Registru distribuit • Contract smart • Schimb atomic • Funcție hash criptografică • Fork • Graf aciclic orientat • | ||
| Mecanisme de consens | ||
| • Proof-of-work • Proof-of-stake • Proof-of-space • Proof-of-authority • Mining pool | ||
| Chain-uri principale (Layer 1) | ||
| • Bitcoin • Ethereum • Tether • Cardano • Binance Coin • Ripple • Solana • USD Coin • Polkadot • Dogecoin | ||
| Concepte | ||
| • Initial coin offering • Monedă digitală | ||
| Chain-uri și tehnologii de tip Layer 2 | ||
| Optimistic rollups • Zero-Knowledge rollups • EigenLayer • Validiums • Arbitrum • zkSync • Sidechains | ||
| Aplicații descentralizate | ||
| Finanțe descentralizate • Exchange descentralizat • Curve (protocol) • Lido • Aave • MakerDAO • Uniswap • Balancer • Convex • Frax • Aura • Synthetix | ||
| Trackere și Agregatoare | ||
| CoinMarketCap • CoinGecko • Defi-Llama • Dune Dashboards | ||
| Vezi și | ||
| Istoria monedei bitcoin | ||
| editează | ||
Un sistem proof-of-work (PoW) (din eng. dovadă de lucru) este o măsură economică care descurajează atacuri de tipul denial of service sau alte tipuri de abuzuri, cum ar fi spam-ul, pe o rețea blockchain sau un serviciu electronic. Conceptul a fost inventat de Cynthia Dwork(d) și Moni Naor(d) în 1993.[1]. Termenul "proof-of-work" sau POW a fost dezvoltat și formalizat în 1999 de Markus Jakobsson(d) și Ari Juels.[2]
Un sistem proof-of-work solicită, înainte de trimiterea unui mesaj pe rețea, rezolvarea unei probleme matematice care cere putere computațională. În consecință, un atacator care ar încerca să facă spam la rețea prin trimiterea unui număr foarte mare de mesaje nu ar avea puterea de calcul necesară pentru a realiza atacul. Sisteme de tipul proof-of-work sunt folosite pentru securizarea criptomonedelor precum Bitcoin sau Ethereum.
O caracteristică esențială a acestor sisteme este asimetria lor: munca trebuie să fie relativ grea de făcut de solicitantul de servicii, dar ușor de verificat de către furnizorul de servicii. Această idee este, de asemenea, cunoscută ca funcție de cost de procesor sau puzzle-ul clientului. Sistemul proof-of-work este diferit de un CAPTCHA, care este rezolvat ușor de un om dar relativ greu de un calculator. Alte sisteme similare cu proof-of-work există: Proof of Space(d) (PoS) care cere clienților să dovedească că au suficient spațiu de stocare în memoria RAM sau pe hard-disk, proof-of-bandwidth care cere dovadă de lățime de bandă și care a fost discutat în contextul criptomonedelor sau proof-of-ownership, care solicită clientului să demonstreze că anumite date sunt deținute de acesta.
Aplicații
Algoritmi de proof-of-work au fost propuși și/sau implementați în mai multe sisteme, printre care se pot menționa:
Hashcash
O aplicabilitate a acestei idei este folosirea hashcash-ului ca metodă de a preveni spam-ul din căsuța de email, cerând dovadă de lucru din conținutul email-ului, inclusiv adresa destinatarului, la fiecare email. Mesajele legitime vor fi capabile să lucreze pentru a genera dovada de lucru foarte ușor (nu este nevoie de foarte multă muncă pentru un singur email), dar spam-ul în masă va avea probleme în a genera dovada cerută (ceea ce ar cere resurse computaționale uriașe).
Criptomonede
Dovezile de lucru Hashcash sunt folosite pentru generarea de block-uri bitcoin. Dovezile de lucru care sunt legate de data fiecărui block în parte sunt cerute pentru ca block-ul să fie acceptat. Dificulatea acestui proces este ajustată pentru a limita rata cu care block-urile noi pot fi generate de rețea o dată la fiecare 10 minute. Din cauza probabilității foarte scăzute a generării cu succes, acest lucru face imprevizibil care calculator din rețea va fi capabil să genereze următorul block.
Pentru ca un block să fie valid, trebuie să facă hash la o valoare mai puțin decât ținta curentă. Asta înseamnă că fiecare block indică faptul că munca a fost făcută generând acel block. Fiecare block conține hash-ul block-ului precedent, astfel fiecare block are un lanț de block-uri care împreună conțin o cantitate mare de muncă. Schimbarea unui block (care poate fi făcută generând un nou block care conține același predecesor) cere regenerarea tuturor succesorilor și refacerea muncii pe care o conțin. Acest lucru protejează blockchain-ul de manipulare.
Cea mai folosită dovadă de lucru este SHA-256, care a fost introdusă de bitcoin. Alte algoritme de hashing folosite ca proof-of-work includ scrypt,Blake-256, CryptoNight, HEFTY1, Quark, SHA-3, scrypt-jane, scrypt-n, și combinații.
Unii mineri folosesc circuite integrate specializate (ASIC) pentru PoW.[3] Această tendință către pool-uri miniere și ASIC-uri specializate a făcut ca mineritul unor criptomonede să devină inaccesibil din punct de vedere economic pentru majoritatea jucătorilor care nu au acces la cele mai recente ASIC-uri, la surse de energie ieftină în apropiere sau la alte avantaje speciale.[4]
Unele POWS pretind că sunt rezistente la ASIC-uri,[5] adică limitează la un ordin de mărime mai mic câștigurile de eficiență pe care un ASIC le poate avea față de hardware convențional, cum ar fi un GPU. Rezistența la ASIC-uri are avantajul că mineritul este fezabil din punct de vedere economic pe hardware convențional, dar crește, de asemenea, riscul asociat ca un atacator să poată închiria pentru scurt timp accesul la o cantitate mare de putere de calcul nespecializată a hardware-ului convențional pentru a lansa un atac cu 51% criptomonedă.[6]
Dovada utilității (Proof of Utility - PoUW)
În cadrul conferinței IACR Crypto 2022, cercetătorii au prezentat o lucrare care descrie Ofelimos, un protocol blockchain cu un mecanism de consens bazat pe "dovada utilității" (PoUW).[7][8][9] În loc ca minerii să cheltuiască energie pentru a rezolva puzzle-uri complexe, dar în esență inutile, pentru a verifica tranzacțiile, Ofelimos realizează consensul, oferind în același timp un instrument descentralizat pentru rezolvarea problemelor de optimizare.[10] Protocolul se bazează pe căutarea locală de două ori paralelă (DPLS), un algoritm de căutare locală care este utilizat ca o componentă a PoUW. Lucrarea prezintă un exemplu de implementare a unei variante a WalkSAT, un algoritm de căutare locală pentru rezolvarea problemelor booleene.[11]
Vezi și
Referințe
- ^ Dwork, Cynthia; Naor, Moni (). „Pricing via Processing, Or, Combatting Junk Mail, Advances in Cryptology”. CRYPTO’92: Lecture Notes in Computer Science No. 740. Springer: 139–147.
- ^ Jakobsson, Markus; Juels, Ari (). „Proofs of Work and Bread Pudding Protocols”. Communications and Multimedia Security. Kluwer Academic Publishers: 258–272.
- ^ „What is an ASIC miner?”. www.digitaltrends.com. Accesat în .
- ^ „The State of Cryptocurrency Mining”. blog.sia.tech. Accesat în .
- ^ „tevador/RandomX: Proof of work algorithm based on random code execution”. github.com. Accesat în .
- ^ „Cryptocurrency Value and 51% Attacks: Evidence from Event Studies”. www.pm-research.com. Accesat în .
- ^ „Proof-of-Utility — the only consensus mechanism for scalable blockchain protocols”. juraprotocol.medium.com. Accesat în .
- ^ „Proof of Work vs. Proof of Stake”. www.fairdesk.com. Accesat în .
- ^ „Distributed ledger technologies in vehicular mobile edge computing: a survey”. link.springer.com. Accesat în .
- ^ „What Math Problem Is Bitcoin Solving In Bitcoin Mining”. www.doubloin.com. Accesat în .
- ^ „Ofelimos: Combinatorial Optimization via Proof-of-Useful-Work” (PDF). crypto.iacr.org. Accesat în .
