Politica fiscală

Finanțe publice

Politică Agricol Economic Energie Industrial Investiție Socială Comercială Fiscală Monetară Mix de politici
Politica fiscală Buget politica Datorie internă Surplusul / de deficit Ministerul Finanțelor Uniunea fiscală Venit Cheltuieli deficit Impozitare
Politică monetară Rezerve bancare cerințe Taxa de preț marginal Rezerva de aur Rata dobânzii Autoritate monetară bancă centrală consiliu monetar Baza monetară Uniunea monetară (valută) Masa monetară
Politică comercială Balanța comercială Comerț liber Câștiguri din comerț Bariera comercială non-tarifară Protecționism Tarif Bloc comercial Crearea comerțului Diversiune comercială Comerț / ministrul comerțului
Venit Cheltuieli Venituri neimpozabile Venituri fiscale Cheltuieli discreționare Cheltuieli obligatorii
Optimum Buget echilibrat Creștere economică Stabilitatea prețului
Reformă Ajustare fiscală Reforma monetară
Portal
v d m

În economie și științe politice, politica fiscală este utilizarea colectării veniturilor guvernamentale (impozite sau reduceri de impozite) și a cheltuielilor guvernamentale pentru a influența economia unei țări. Utilizarea veniturilor și cheltuielilor guvernamentale pentru a influența variabilele macroeconomice dezvoltate ca urmare a Marea criză economică, când abordarea laissez-faire anterioară a managementului economic a fost discreditată. Politica fiscală se bazează pe teoriile economistului britanic John Maynard Keynes, a cărei economie keynesiană a indicat că schimbările guvernamentale în nivelurile de impozitare și cheltuielile guvernamentale influențează cererea agregată și nivelul activității economice. Politica fiscală și monetară sunt strategiile cheie utilizate de guvernul țării și de banca centrală pentru a-și avansa obiectivele economice. Combinarea acestor politici permite acestor autorități să țintească inflația (care este considerată „sănătoasă” la un nivel de 2% –3%) și să crească ocuparea forței de muncă. În plus, este conceput pentru a încerca să mențină creșterea PIB-ului la 2% –3% și rata șomajului aproape de rata naturală a șomajului de 4% –5%.^[1] Aceasta implică faptul că politica fiscală este utilizată pentru stabilizarea economiei pe parcursul ciclului de afaceri.^[2]

Modificările nivelului și componenței impozitării și a cheltuielilor guvernamentale pot afecta variabile macroeconomice, inclusiv:

cererea agregată și nivelul activității economice
economii și investiții
distribuția veniturilor
Alocare resurselor.

Politica fiscală poate fi diferențiată de politica monetară, în condițiile în care politica fiscală se ocupă cu impozitarea și cheltuielile guvernamentale și este adesea administrată de un departament guvernamental; în timp ce politica monetară se ocupă de masa monetară, ratele dobânzilor și este adesea administrată de o bancă centrală a unei țări. Atât politicile fiscale, cât și cele monetare influențează performanțele economice ale unei țări.

Referințe

^ Kramer, Leslie. „What Is Fiscal Policy?”. Investopedia. Dotdash. Accesat în 26 aprilie 2019.
^ O'Sullivan, Arthur; Sheffrin, Steven M. (2003). Economics: Principles in Action. Upper Saddle River, New Jersey 07458: Pearson Prentice Hall. p. 387. ISBN 978-0-13-063085-8.

Legături externe

Resurse bibliotecare
Despre Fiscal policy
Resurse în biblioteca ta

Fiscal Policy topic page from britannica.com

v • d • m Economia

Teoria economică • Economie politică • Economie aplicată

Metodologie	Sistem economic • Microfundații • Economia matematică • Econometrie • Economia computațională • Economia experimentală • Publicații

Microeconomie	Problema cererii • Bugetul stabilit • Teoria consumatorului • Convexitate • Cost (mediu • marginal • de oportunitate • social • nerecuperabile • de tranzacție) • Analiza cost-beneficiu • Pierderea nerecuperabilă a eficienței • Distribuție • Economie de scară • Economie de anvergură • Elasticitate • Echilibrul (General) • Externalitate • Firme • Curba de indiferență • Dobândă • Alegerea intertemporală • Piață (Eșecul pieței • Formele pieței) • Concurență (Monopolistică • Perfectă (Monopol • Bilateral • Monopson • Oligopol • Oligopson)) • Non‐convexitate • Optimalitate Pareto • Preferință • Preț • Set de producție • Profit • Bun colectiv • Rata profitului • Raționalizare • Chiria • Rata veniturilor • Risc • Raritate • Deficit • Surplus • Alegerea socială • Cerere și ofertă • Comerț • Incertitudine • Utilitate (așteptată • marginală) • Valoare • Salariu • Publicații

Macroeconomie	Cererea agregată • Balanța de plăți • Ciclu economic • Utilizarea capacității • Rularea capitalului • Bancă centrală • Încrederea consumatorilor • Valută • Deflație • Cererea de bani • Șocul cererii • Criză (Marea Criză) • DSGE • Cerere efectivă • Așteptări (adaptive • raționale) • Politica fiscală • Teoria generală a lui Keynes • Creștere • Indicator • Inflație (Hiperinflație) • Rata dobânzii • Investiție • Modelul IS-LM • Venitul național • Politica monetară • Ban (mijloc de plată) • Masa monetară • NAIRU • Sistemul conturilor naționale • PPP • Recesiunea • Economii • Reducerea inflației • Stagflație • Șocul aprovizionării · Șomaj • Publicații

Matematică economică	Cercetarea operațională • Econometrie • Teoria deciziei • Teoria jocurilor • Mecanism de proiectare • Analiza intrări-ieșiri • Matematici financiare

Domeniile de aplicare	Agrară • Afacerilor • Demografică • Dezvoltare • Geografia economică • Istoria economică • Educația • Ingineriei • Mediului • Financiară • Sănătății • Organizație industrială • Internațională • Cunoaștere • Muncii • Drept și economie • Monetară • Resurselor naturale • Planificarea economică • Politică economică • Economie publică • Alegerea publică • Regională • Servicii • Științe socioeconomice • Sociologie economică • Statistici economice • Transport • Urbană • Bunăstare

Școli de gândire economică	Gândirea economică antică • Anarhistă • Mutualism • Austriacă • Comportamentală • Budistă • Chicago • Clasică • Ecologică • evolutivă • Feministă • Georgism • Heterodoxă • Istorică • Instituțională • keynesiană (Neokeynesiană • Noile economii keynesiene • Postkeynesiană) • Principală • Malthusianism • Marxistă (Neomarxistă) • Mercantilism • Neoclasică • Lausanne • Marginalism • Noua macroeconomie clasică • Teoria reală a ciclului de afaceri • Noi economii instituționale • Curentul economic fiziocrat • Socialistă • Stockholm • Economia ofertei • Entropie economică

Economiști și gânditori notabili în economie	Kenneth Arrow • Gary Becker • Francis Ysidro Edgeworth • Milton Friedman • Ragnar Frisch · Friedrich Hayek • Harold Hotelling • John Maynard Keynes • Tjalling Koopmans • Paul Krugman • Robert Lucas Jr. • Jacob Marschak • Alfred Marshall • Karl Marx • John von Neumann • Vilfredo Pareto • David Ricardo • Paul A. Samuelson • Joseph Schumpeter • Amartya Sen • Herbert A. Simon • Adam Smith • Robert Solow • Richard Thaler • Léon Walras • mai multe

Organizații internaționale	Cooperarea Economică Asia-Pacific • Organizația de Cooperare Economică • Asociația Europeană a Liberului Schimb • Fondul Monetar Internațional • Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică • Banca Mondială • Organizația Mondială a Comerțului

Vezi și	Abundență

Categorie • Index • Lists • Outline • Publications Business and economics portal