Dobândă

Dobânda reprezintă prețul care trebuie plătit pentru împrumutarea, respectiv utilizarea, unei sume de bani pentru o anumită perioadă[1], mai precis suma pe care un împrumutat (debitor) o plătește unui împrumutător (creditor), pentru banii împrumutați[2].

Prin modul ei de lucru, o bancă poate să aibă atât calitatea de împrumutat, cât și cea de împrumutător, de aceea ea trebuie să plătească, respectiv să încaseze, dobânda pentru sumele luate (depozite), respectiv date cu împrumut (credite). Pentru creditele acordate, banca percepe o dobândă activă, iar pentru depozite plătește o dobândă pasivă.[2]

Rata dobânzii este nivelul procentual aplicat capitalului împrumutat pe perioada derulării creditului.[1]

Studiul matematic al acestui aspect economic a dus la îmbogățirea matematicii prin descoperirea unui număr irațional, numărul e, necunoscut matematicienilor Antichității.

Tipuri

După modul de calculare a dobânzii pentru sumele depuse la o bancă (depozite), dobânda poate fi de două feluri:

  • Dobândă simplă, calculată pe baza fondurilor depuse inițial.[1]
  • Dobândă acumulată, calculată prin aplicarea ratei dobânzii la suma reprezentând capitalul depus inițial și dobânda obținută pentru perioada anterioară.[1]

La sumele date cu împrumut de bancă, echivalentul dobânzii acumulate se numește anatocism sau dobândă la dobândă și constă în capitalizarea dobânzii unei sume împrumutate, operațiune ce se concretizează în cumularea dobânzii scadente și neachitate cu suma datorată și aplicarea în continuare a dobânzii la valoarea astfel rezultată.[3]

Ca valoare, dobânda percepută de o bancă pentru sumele date cu împrumut poate fi:[4]

  • Dobândă fixă, care rămâne nemodificată pe toată durata contractului.
  • Dobândă variabilă, care se modifică pe perioada contractului în funcție de diferite criterii, cel mai frecvent fiind vorba despre indicatori monetari (ROBOR, EURIBOR etc.)

În drept

Dobânda este reglementată din punct de vedere juridic în cadrul dreptului civil.

În dreptul român, dobânda poate fi plătită în anticipare, însă cu cel mult șase luni înainte de termenul acesteia.[5]

Acumularea dobânzii

Modul de acumulare a dobânzii într-un cont este exprimat de o expresie algebrică numită funcție de acumulare. Nu există pentru dobânda simplă (fără capitalizare). Dobânda simplă nu se adaugă sumei inițiale.

Rezultatul studiului matematic al dobânzii

Calculul dobânzii compuse a condus la definirea unei funcții matematice numită funcție exponențială de matematicieni din familia Bernoulli.

lim n ( 1 + 1 n ) n = e {\displaystyle \lim _{n\to \infty }\left(1+{\frac {1}{n}}\right)^{n}=e}

Dacă suma din depozit aduce un supliment prin rata dobânzii de x anual, atunci sporul lunar e x/12 ori valoarea curentă, așadar lunar valoarea totală e multiplicată cu (1+x/12), și valoarea anuală e (1+x/12)12.


Dacă însă dobânda este compusă zilnic, aceasta devine (1+x/365)365. Lăsând numărul de intervale de timp pe an să crească fără restricții va duce la definiția limitei funcției exponențiale:

exp ( x ) = lim n ( 1 + x n ) n , {\displaystyle \exp(x)=\lim _{n\to \infty }\left(1+{\frac {x}{n}}\right)^{n},}

Dobândă totală

Dobânda totală pentru un depozit bancar la termen vizeză dobânda (exprimată în procente) aferentă sumei depuse pentru întreaga perioadă a depozitului, dobândă ce are ca referință scadența sau maturitatea depozitului.

Dobânda la sfârștiul perioadei sau dobânda totală nu trebuie confundate cu dobânda anuală (% p.a.), aceasta având ca referință perioada de 1 an, pe baza acesteia fiind calculată dobânda totală a depozitului, în funcție de perioada acestuia (o lună, 3 luni, 7 luni etc.). Spre exemplu, un depozit constituit la 2 ani, cu o dobândă anuală de 2%, are o dobândă totală, pentru întreaga perioadă, de 4%.

Formula de calcul

D o b a n d a T o t a l a = ( D o b a n d a A n u a l a ) ( P e r i o a d a ) / ( 12 l u n i ) {\displaystyle DobandaTotala=(DobandaAnuala)*(Perioada)/(12luni)}

Note

  1. ^ a b c d „Glosar bancar”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b Glosar financiar
  3. ^ Dictionar economic financiar-bancar
  4. ^ „Glosar de termeni pe ințelesul lui Nae”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Codul Civil, Cartea V, Titlul IX, Cap. XIII, s. III

Bibliografie

  • C. Dochițoiu, A. Matei Matematici economice generale, Editura Economică, 1995;
  • Codul civil român.

Vezi și

  • Dividend

Legături Externe

  • Bankingnews.ro - Utile: Informatii despre servicii bancare: Depozite bancare & Conturi de economii
  • Banknews.ro - Dicționar financiar bancar
  • Conso.ro - Care sunt diferențele între un cont curent, un cont de economii și un depozit?
  • eFin.ro - Glosar economic
v  d  m
Economia
Teoria economică  • Economie politică  • Economie aplicată
Metodologie
Sistem economic  • Microfundații  • Economia matematică  • Econometrie  • Economia computațională  • Economia experimentală  • Publicații
Microeconomie
Problema cererii  • Bugetul stabilit  • Teoria consumatorului  • Convexitate  • Cost (mediu  • marginal  • de oportunitate  • social  • nerecuperabile  • de tranzacție)  • Analiza cost-beneficiu  • Pierderea nerecuperabilă a eficienței  • Distribuție  • Economie de scară  • Economie de anvergură  • Elasticitate  • Echilibrul (General)  • Externalitate  • Firme  • Curba de indiferență  • Dobândă  • Alegerea intertemporală  • Piață (Eșecul pieței  • Formele pieței)  • Concurență (Monopolistică  • Perfectă (Monopol  • Bilateral  • Monopson  • Oligopol  • Oligopson))  • Non‐convexitate  • Optimalitate Pareto  • Preferință  • Preț  • Set de producție  • Profit  • Bun colectiv  • Rata profitului  • Raționalizare  • Chiria  • Rata veniturilor  • Risc  • Raritate  • Deficit  • Surplus  • Alegerea socială  • Cerere și ofertă  • Comerț  • Incertitudine  • Utilitate (așteptată  • marginală)  • Valoare  • Salariu  • Publicații
Macroeconomie
Cererea agregată  • Balanța de plăți  • Ciclu economic  • Utilizarea capacității  • Rularea capitalului  • Bancă centrală  • Încrederea consumatorilor  • Valută  • Deflație  • Cererea de bani  • Șocul cererii  • Criză (Marea Criză)  • DSGE  • Cerere efectivă  • Așteptări (adaptive  • raționale)  • Politica fiscală  • Teoria generală a lui Keynes  • Creștere  • Indicator  • Inflație (Hiperinflație)  • Rata dobânzii  • Investiție  • Modelul IS-LM  • Venitul național  • Politica monetară  • Ban (mijloc de plată)  • Masa monetară  • NAIRU  • Sistemul conturilor naționale  • PPP  • Recesiunea  • Economii  • Reducerea inflației  • Stagflație  • Șocul aprovizionării · Șomaj  • Publicații
Matematică economică
Cercetarea operațională  • Econometrie  • Teoria deciziei  • Teoria jocurilor  • Mecanism de proiectare  • Analiza intrări-ieșiri  • Matematici financiare
Domeniile de aplicare
Agrară  • Afacerilor  • Demografică  • Dezvoltare  • Geografia economică  • Istoria economică  • Educația  • Ingineriei  • Mediului  • Financiară  • Sănătății  • Organizație industrială  • Internațională  • Cunoaștere  • Muncii  • Drept și economie  • Monetară  • Resurselor naturale  • Planificarea economică  • Politică economică  • Economie publică  • Alegerea publică  • Regională  • Servicii  • Științe socioeconomice  • Sociologie economică  • Statistici economice  • Transport  • Urbană  • Bunăstare
Școli de gândire economică
Gândirea economică antică  • Anarhistă  • Mutualism  • Austriacă  • Comportamentală  • Budistă  • Chicago  • Clasică  • Ecologică  • evolutivă  • Feministă  • Georgism  • Heterodoxă  • Istorică  • Instituțională  • keynesiană (Neokeynesiană  • Noile economii keynesiene  • Postkeynesiană)  • Principală  • Malthusianism  • Marxistă (Neomarxistă)  • Mercantilism  • Neoclasică  • Lausanne  • Marginalism  • Noua macroeconomie clasică  • Teoria reală a ciclului de afaceri  • Noi economii instituționale  • Curentul economic fiziocrat  • Socialistă  • Stockholm  • Economia ofertei  • Entropie economică
Economiști și gânditori
notabili în economie
Organizații internaționale
Vezi și
Abundență
Categorie  • Index  • Lists  • Outline  • Publications
Business and economics portal