Partidul Național Creștin

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Partidul Național Creștin
AbrevierePNC  Modificați la Wikidata
Oameni cheie
PreședinteOctavian Goga  Modificați la Wikidata
Date
Înființat  Modificați la Wikidata
Desființat  Modificați la Wikidata
SediuBucurești
Informații
Ideologie oficialănaționalism românesc
Naționalism creștin-ortodox
fascism
Antisemitism
Fundamentalism creștin
Corporatism
Poziție politicăextremă dreapta
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Partidul Național Creștin a fost în România interbelică, un partid de extremă-dreapta, caracterizat de o politică naționalistă și virulent antisemită, al cărui fondator a fost profesorul universitar Alexandru C. Cuza. [1]

Crearea Partidului Național Creștin

Steagul partidului
Afiș electoral din 1937, în care adversarii politici sunt prezentați drept aserviți comunismului și evreilor. Virgil Madgearu (colțul din stânga) a fost asasinat trei ani mai târziu, iar Ion Mihalache (colțul de sus) a murit în temnițele comuniste.

Partidul Național Creștin a fost creat la Iași prin fuziunea, la 14 iulie 1935, a Ligii Apărării Național Creștine (A.C.Cuza) și Partidului Național Agrar (Octavian Goga). Președinte suprem a fost A.C.Cuza, iar președinte Octavian Goga.[2]

Partidul Național Creștin la guvernarea României

Octavian Goga a condus între 28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938 un guvern minoritar (Guvernul Octavian Goga) format din reprezentanți ai Partidului Național Creștin (locul 4 la alegerile din 20 decembrie 1937 cu 281.167 voturi, adică 9,5% și 39 de mandate),[3] ai grupării național țărăniste de centru conduse de Armand Călinescu și personalități apropiate regelui Carol al II-lea.[4]

Chiar din a doua zi de la învestitură, guvernul național-creștin a promulgat în jurnalul nr. 4036/29 decembrie 1937 suprimarea ziarelor „Adevărul”, „Dimineața” și „Lupta”, începând cu 30 decembrie 1937, acuzate ca fiind de orientare evreiască.[5]

Primul act al noului guvern a fost întocmirea unui statut foarte complet și sever pentru comunitatea evreiască.[6]

Desființare

În 1938, prin instituirea dictaturii regelui Carol al doilea, Partidul Național Creștin a fost înlăturat de la guvernare[7] și, ca toate celelalte partide cu excepția partidului regalist, scos în afara legii.

Parte din seria
Fascismul în România
Various Romanian fascist symbols
Organizații
Lideri
Ideolgie și doctrină
Publicații
Evenimente
Represiunea antilegionară
  • v
  • d
  • m

În prezent - curiozități

Controversatul Marian Bătăiosu, candidat la președinția României în 2009, a încercat să reînființeze și să legalizeze acest partid prin intermediul site-ului său personal.[8]

Note

  1. ^ Articole[nefuncțională]
  2. ^ Pop, pag.121
  3. ^ Pop, pag.171
  4. ^ Pop, pag.177-178
  5. ^ Guvernarea Goga – Cuza și politica antisemită
  6. ^ Radu-Dan Vlad - îngrijitor de ediție, Procesele Lui Corneliu Zelea Codreanu (1938), Vol. II, Editura Mica Valahie, p. 179
  7. ^ Pop, pag.199
  8. ^ Fără Partidul Național Creștin, România nu se va putea salva de la dezastru, indiferent cine va guverna țara

Bibliografie

  1. Pop, Gheorghe T. - Caracterul antinațional și antipopular al activității Partidului Național Creștin, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978

Lecturi suplimentare

  • Gheorghe T. Pop, Caracterul antinațional și antipopular al activității Partidului Național Creștin, 227 p., Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1978
  • Ion Mezarescu, Partidul Național Creștin - 1935 - 1938, 358 p., Editura Paideia, 2018, ISBN: 9786067482560

Legături externe

  • România a Românilor, discurs rostit de Octavian Goga, președintele Partidului Național-Creștin, în ședințele din 4 și 9 decembrie 1935 ale Camerei Deputaților, oocities.org


v  d  m
Partide istorice în România (1856–1947)
Liberali
Conservatori
Partidul Conservator  · Partidul Conservator-Democrat  · Partidul Conservator Naționalist  · Partidul Național-Țărănesc
Comuniști, socialiști și
social-democrați (extrema stângă)
Partidul Comunist Român  · Partidul Social Democrat  · Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România  · Partidul Socialist din România  · Frontul Plugarilor  · Partidul Socialist Țărănesc  · Uniunea Patrioților  · Blocul Muncitoresc Țărănesc
Naționaliști și fasciști
(extrema dreaptă)
Agrarieni
Partidul Țărănesc  · Liga Agrară
Minorități etnice
Altele