Elena Bacaloglu

Date personale
Elena Bacaloglu

Născută	19 decembrie 1878^[1]^[2]^[3] București, România
Decedată	1947 (68 de ani)^[1]^[2] București, România
Înmormântată	Cimitirul Bellu Cimitirul Central din Chișinău
Frați și surori	George Bacaloglu[*]
Căsătorită cu	Ovid Densusianu
Cetățenie	România
Ocupație	jurnalistă politiciană critic literar[*] eseistă traducătoare
Limbi vorbite	limba italiană limba română limba franceză
Activitate
Alma mater	Universitatea din București
Modifică date / text

Fascismul în România
Parte din seria

Organizații MNFIR (1921) Fascia (1921) LANC (1923) Acțiunea Română (1924) MNF (1923) Mișcarea Legionară (1927) LCC (1929) Blocul Cetățenilor (1932) PNA (1932) PNSR (1932) Detașamentele morții ale Gărzii de Fier (1933) Cruciada Românismului (1934) FR (1935) PNC (1935) PPGR (1935) CML (1936) FRN (1938) PN (1940) MTR (1942) PTȚ (1993) ND (2000) FO ACN
Lideri Antonescu Bacaloglu Bonfert Cantacuzino Codreanu Crainic Cuza Forțu Goga Lăzurică Manoilescu Sima Stelescu Tătărescu Vaida Vifor Gigurtu Virgil Totoescu Tudor Ionescu
Ideolgie și doctrină Fascism Neofascism Neolegionarism Pentru Legionari Cărticica Șefului de Cuib Cuib (structură organizațională)
Publicații Buna Vestire Cuvântul Gândirea Sfarmă-Piatră Țara Noastră
Evenimente Funeraliile lui Ion Moța și Vasile Marin (1937) Masacrul de la Jilava (1940) Rebeliunea legionară și Pogromul de la București (1941)
Represiunea antilegionară Lotul Vișovan
Varia Regatul României sub fascism Statul Național-Legionar Biserica Ortodoxă și Garda de Fier
v d m

Elena Bacaloglu (n. 19 decembrie 1878, București, România – d. 1947, București, România) a fost o jurnalistă și politiciană română.

Biografie

Elena Bacaloglu a fost căsătorită în 1897 cu Radu D. Rosetti dar au divorțat în același an. Elena Bacaloglu a fost o jurnalistă cunoscută inițial pentru căsătoria cu poetul Ovid Densușianu. După divorțul de acesta. Elena Bacaloglu s-a mutat în Italia și s-a căsătorit cu un italian. A devenit o susținătoare fermă a fascismului în curs de formare al lui Benito Mussolini. În 1921 a revenit în România și a dat naștere mișcării naționale fasciste italo-română, un grup care a adunat aproximativ 100 de membri și care a stabilit obiectivul de a consolida rădăcinile comune din cultura Italiei și a României, încercând, de asemenea, să propună un model ideologic extrem de similar cu fascismul italian.^[4]^[5]

Elena Bacaloglu a tradus în românește eseuri de Mussolini și Antonio Beltramelli (1879 - 1930). Ea a format în 1921 un partid fascist, Mișcarea Națională Fascistă Italo-Română. În 1923, mișcarea a fuzionat cu un alt partid, formând Fascia Națională Română.^[6] Contactele Elenei Bacaloglu cu Italia i-au permis să aibă o poziție de conducere în noul partid, în care, totuși, nu a obținut consensul dorit.^[7]

Elena Bacaloglu a fost una dintre cele două femei care au condus partide de inspirație fascistă în perioada interbelică. Cealaltă a fost englezoaica Rotha Lintorn-Orman^⁠(d) (1895 - 1935), fondatoare a mișcării fasciste britanice în 1923.

De asemenea, ea a purtat o corespondență cu scriitorul Salvatore di Giacomo^⁠(d).^[8]

Opera literară

Despre simbolism și Maeterlinck, București, 1903;
În luptă, vol. I, București, 1906; vol. II: Două forțe, București, 1908;
Naples et son plus grand poete, Neapole, 1911;
Bianca Milesi e Giorgio Asachi, Roma, 1912;
Preuves d’amour, prefață de Helene Vacaresco, București, 1914;
Per la Grande Rumania, București, 1915;
Movimento nazionale fascista italo-rumeno, Milano, 1923.

Traduceri

Carmen Sylva, Robia Peleșului, București, 1897.

Note

^ ^a ^b ^c ^d Elena Bacaloglu, WomenWriters, accesat în 9 octombrie 2017
^ ^a ^b ^c ^d Elena Bacaloglu, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în 9 octombrie 2017
^ ^a ^b Ovid Densuşianu, Bioibliografie (PDF)
^ Attila, Gidó (23 martie 2018). „Două decenii. Evreii din Cluj în perioada interbelică”. Institutul Pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale – via Google Books.
^ „"Fascistii romani"”.
^ Clark, Roland (8 septembrie 2015). „Sfîntă tinerețe legionară: activismul fascist în România interbelică”. Polirom – via Google Books.
^ Stanley G. Payne, A History of Fascism, 1914-1945, Routledge, 1996, p. 135
^ Salvatore, Di Giacomo (16 mai 2013). „Lettere a Elena”. Osanna Edizioni – via Google Books.

Bibliografie

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Elena Bacaloglu

ro "Buletin politic etc.", in Vestul României, Nr. 32/1923 (digitized by the Babeș-Bolyai University Transsylvanica Online Library)
"O mare prietenă a Italiei: Elena Bacaloglu", in Cele Trei Crișuri, Nr. 7-8/1933, p. 95–96
Victor Babeș, "Răspuns rostit de D-l Prof. Dr. Victor Babeș", in George Bacaloglu, Ardealul ca isvor cultural: Discurs de recepțiune rostit la Ateneul Român la 1 iunie 1924. Publicațiile Secției de Propagandă Crișul Negru, No. 10, Cele Trei Crișuri, Oradea-Mare, 1924, p. 12–16
Maria Bucur, "Romania", in Kevin Passmore (ed.), Women, Gender and Fascism in Europe, 1919–45, Manchester University Press, Manchester, 2003, p. 57–78. ISBN: 0-7190-6083-4
ro Carmen Burcea, "Propaganda româneascã în Italia în perioada interbelică" Arhivat în 19 august 2014, la Wayback Machine., in Revista de Științe Politice și Relații Internaționale, No. 1/2005, p. 94–108
Anca Calangiu, Mihai Vatan, Maria Negraru, Ovid Densusianu 1873–1938. Biobibliografie, Central University Library, Bucharest, 1991. OCLC 895141035
George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, Bucharest, 1986
Roland Clark, Sfîntă tinerețe legionară. Activismul fascist în România interbelică, Polirom, Iași, 2015. ISBN: 978-973-46-5357-7
Emanuela Costantini, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran: antiliberalismo nazionalista alla periferia d'Europa, Morlacchi Editore, Perugia, 2005. ISBN: 88-89422-66-1
ro Nicoleta Epure, "Relațiile româno-italiene de la sfârșitul Primului Război Mondial la 'Marșul asupra Romei' (noiembrie 1918 – octombrie 1922). Geneza unor contradicții de lungă durată"^{[nefuncțională]}, in the Dimitrie Cantemir Christian University Analele UCDC. Seria Istorie, Vol. I, Nr. 1, 2010, p. 112–117
Armin Heinen, Legiunea 'Arhanghelul Mihail': o contribuție la problema fascismului internațional, Humanitas, Bucharest, 2006. ISBN: 973-50-1158-1
Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, Bucharest, 2011. ISBN: 978-606-588-133-4
ro Andrei Moldovan, "Din corespondența lui Liviu Rebreanu", in Vatra, Nr. 11/2011, p. 20–68
Lucian Nastasă,
- ro Intimitatea amfiteatrelor. Ipostaze din viața privată a universitarilor "literari" (1864–1948) Arhivat în 3 martie 2016, la Wayback Machine., Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010. ISBN: 978-973-726-469-5; e-book version at the Romanian Academy George Barițiu Institute of History
- ro Antisemitismul universitar în România (1919–1939). Mărturii documentare, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale & Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2011. ISBN: 978-606-92744-5-3
Neonila Onofrei, Lucreția Angheluță, Liana Miclescu, Cornelia Gilorteanu, Tamara Teodorescu, Bibliografia românească modernă (1831–1918). Vol. I: A-C, Editura științifică și enciclopedică, Bucharest, 1984
Stanley G. Payne, A History of Fascism, 1914–1945, University of Wisconsin Press, Madison, 1995. ISBN: 978-0-299-14874-4
Filippo Sallusto, Itinerari epistolari del primo Novecento: lettere e testi inediti dell'archivio di Alberto Cappelletti, Luigi Pellegrini Editore, Cosenza, 2006. ISBN: 88-8101-321-5
ro Raluca Tomi, "Italieni în slujba Marii Uniri. Mărturii inedite"^{[nefuncțională]}, in Revista Istorică, Nr. 3–4/2010, p. 279–292 (republished by The Research Group for the History of Minorities^{[nefuncțională]})