Oleg Serebrian

Oleg Serebrian

Serebrian în 2024
Date personale
Născut (54 de ani)
Hădărăuți, raionul Ocnița
Căsătorit cuSnejana Serebrian
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
 Republica Moldova Modificați la Wikidata
ReligieCreștin-ortodox
Ocupațiepolitician
geopolitolog[*]
diplomat
politolog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1][2] Modificați la Wikidata
Viceprim-ministru pentru Reintegrare al Republicii Moldova
Deținător actual
Funcție asumată
19 ianuarie 2022
PreședinteMaia Sandu
Prim-ministruNatalia Gavrilița
Dorin Recean
Precedat deVladislav Kulminski
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Federală Germania și Regatul Danemarcei
În funcție
5 noiembrie 2015 – 20 decembrie 2021
PreședinteNicolae Timofti
Igor Dodon
Maia Sandu
Prim-ministruGheorghe Brega (interimar)
Pavel Filip
Maia Sandu
Ion Chicu
Aureliu Ciocoi (interimar)
Natalia Gavrilița
Precedat deAureliu Ciocoi
Succedat deAureliu Ciocoi
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Franceză și Principatul Monaco
În funcție
21 iunie 2010 – 16 iunie 2015
PreședinteMihai Ghimpu (interimar)
Vladimir Filat (interimar)
Marian Lupu (interimar)
Nicolae Timofti
Prim-ministruVladimir Filat
Iurie Leancă
Chiril Gaburici
Natalia Gherman (interimar)
Precedat deVictoria Iftodi
Succedat deLilian Moraru
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova
În funcție
14 august 2009 – 16 iulie 2010
Succedat deVladimir Rotaru
În funcție
17 martie 2005 – 22 aprilie 2009

PremiiOrdinul Gloria Muncii ()
Partid politicPartidul Social-Liberal
Alianța pentru Integrare Europeană (2009–2010)
Alma materUniversitatea de Stat din Moldova
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Oleg Serebrian (n. 13 iulie 1969, Hădărăuți, raionul Ocnița) este un politolog, scriitor, diplomat și politician moldovean, din 2022 viceprim-ministru pentru reintegrare în guvernele Gavrilița și Recean.

Originea și familia

Tatăl său, Dumitru Serebrian, a absolvit Institutul Agricol din Chișinău, a fost primar al comunei Hădărăuți, apoi șeful secției privatizare a executivului raional Ocnița [3] . Mama sa, Larisa Serebrian, a absolvit Institutul de medicină din Chișinău, a fost medic-pediatru la policlinica raională din Ocnița și medic-șef la spitalul raional de ftiziatrie. Soția, Snejana Serebrian, e o fostă colaboratoare a Ambasadei Germaniei în Republica Moldova, absolventă a Institutului European din Nisa. Oleg Serebrian mai are o soră, de specialitate psiholog, măritată cu un diplomat român.

Studii

A studiat istoria și dreptul la Universitatea "Ion Creangă" din Chișinău și relațiile internaționale la Institutul European din Nisa, după care a urmat studii de specializare la Universitatea din Edinburgh, Școala Națională de Administrație din Paris și Centrul de studii în domeniul securității și diplomației al Universității din Birmingham. În 1998 a susținut doctoratul în științe politice la Academia de Științe a Moldovei. Vorbește limbile română (maternă), rusă, franceză, engleză, germană și italiană.

Cariera profesională

În 1992 - 1993 a fost secretar II în Direcția Europa și America de Nord a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova. Între 1993 și 1994 a fost secretar I în Direcția Europa și America de Nord a MAE al Republicii Moldova și concomitent, lector la catedra de istorie antică și medievală a Universității "Ion Creangă" din Chișinău, apoi, între 1994 și 1995, a fost șeful secției România în Direcția Europa și America de Nord a MAE al Republicii Moldova.

Între 1998 și 1999, după susținerea tezei de doctor, revine în ministerul de externe de la Chișinău, ocupând concomitent funcțiile de șef al Direcției Analiză Politică și purtător de cuvânt al ministrului. Din 1999 până în 2005 a fost prorector al Universității Libere din Moldova (ULIM). Între 2005 și 2010 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în 2005-2006 fiind membru al Biroului Permanent al Parlamentului. Din iulie 2010 pînă în iulie 2015, a fost Ambasadorul Republicii Moldova în Franța și delegat permanent al Republicii Moldova la UNESCO. La 7 decembrie 2010 Oleg Serebrian a fost ales, pentru un mandat de doi ani, Președinte al Congresului Uniunii Latine[4] . Din noiembrie 2015 până în ianuarie 2022, a fost Ambasadorul Republicii Moldova în Germania.[5][6]

La 19 ianuarie 2022 a fost numit viceprim-ministru al Republicii Moldova, responsabil de dosarul de reintegrare[7].

Cariera politică

Între anii 2001 și 2008 a fost președintele Partidului Social-Liberal. La 10 februarie 2008, în urma fuziunii Partidului Social-Liberal cu Partidul Democrat din Moldova, a fost ales prim-vicepreședinte al PDM, funcție din care a demisionat în iunie 2010[8], după numirea sa ca Ambasador al Republicii Moldova în Franța.

Activitatea în sectorul neguvernamental

Oleg Serebrian este un militant federalist european, membru al Uniunii Federaliștilor Europeni. În 1997 a fondat Institutul de studii europene din Moldova, prima organizație neguvernamentală moldovenească specializată în probleme de integrare europeană. Din 1997 este membru al Consiliului Centrului Internațional de Formare Europeană, iar între 1999 și 2010 a fost președintele secției moldovenești a Mișcării Europene. Din 2013, este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Activitatea de cercetare

Începând cu anul 1998 Oleg Serebrian a ținut prelegeri și la: Institutul European din Nisa, Institutul European al Universității Catolice din Louvain (Belgia), Universitatea "Harvard", Institutul European al Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj, Academia Diplomatica din Viena ș.a. Este autorul mai multor studii de geopolitică și geografie politică (tratează cu precădere subiecte legate de zona Caucazului și Mării Negre) apărute în: România, Rusia, Franța, Germania, Marea Britanie, Polonia, Ucraina ș.a. Din 1998 este membru al Consiliului Științific al Institutului European de Înalte Studii Internaționale din Nisa.

Distincții

În 2000, pentru contribuție la dezvoltarea științelor politice, a fost decorat cu ordinul "Steaua României" (cea mai înaltă distincție oferită de Statul român) în grad de ofițer. În 2012 i s-a decernat Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru romanul Cântecul mării. La 10 iulie 2015 a fost decorat de președintele francez Francois Hollande cu Ordinul Național de Merit pentru aportul adus la dezvoltarea relațiilor moldo-franceze și promovarea valorilor francofoniei[9]. În 2019 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru romanul Woldemar[10]. La 17 ianuarie 2020 a fost decorat de Președintele Republicii Moldova cu Ordinul "Gloria Muncii" [11]. La 18 ianuarie 2022, Președintele RFG Frank-Walter Steinmeier l-a distins cu Ordinul Marii Cruci de Merit a Germaniei.[12]. În 2022, pentru romanul Pe Contrasens, a primit Premiul literar PEN-România[13],

Volume publicate

  • Geopolitica spațiului pontic, Cluj Napoca, Editura Dacia, 1998, ISBN 973-35-0759-8; ediția franceză : Autour de la mer Noire: Géopolitique de l'espace pontique, Perpignan, 2010, Editura Artège, ISBN 978-2-36040-022-5
  • Politosfera, Chișinău, Editura Cartier, 2001, ISBN 9975-79-092-5
  • Politică și geopolitică, Chișinău, Editura Cartier, 2004, 2024 (ediție revăzută și adăugită), ISBN 9789975867351  
  • Dicționar de geopolitică, Iași, Editura Polirom, 2006, ISBN 973-46-0237-3
  • Despre geopolitică, Chișinău, Editura Cartier, 2009, ISBN 978-9975-79-558-6
  • Cântecul mării (roman), Chișinău, Editura Cartier, 2011, ISBN 978-9975-79-720-7; ediția germană: Tango in Czernowitz, Halle, Mitteldeutscher Verlag, 2022, ISBN 9783949749018
  • Rusia la răspântie: geoistorie, geocultură, geopolitică, Chișinău, Editura Cartier, 2014, ISBN 9975-79-902-7; ediția franceză: La Russie à la croisée des chemins: géohistoire, géoculture, géopolitiqueParis, 2016, Editura Harmattan, ISBN 978-2-343-11069-1
  • Woldemar (roman), Chișinău, Editura Cartier, 2018, ISBN 978-9975-86-317-9
  • Pe Contrasens (roman), Chișinău, Editura Cartier, 2021, ISBN 978-9975-79-907-2; ediția poloneză: Pod prąd, Wroclaw, Wydawnictwo Amaltea, 2023, ISBN 9788365989161

Note

  1. ^ IdRef, accesat în  
  2. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ Interviu pentru portalul Unimedia, martie 2008[nefuncțională]
  4. ^ Situl oficial al Uniunii Latine
  5. ^ Guvernul a acceptat candidaturile... | Realitatea.md
  6. ^ „Oleg Serebrian, noul vicepremier pentru reintegrare, a depus jurământul”. Radio Europa Liberă. Accesat în . 
  7. ^ „DOC/ Președinta Maia Sandu a semnat decretul privind numirea lui Oleg Serebrian în funcția de vicepremier pentru reintegrare – Ziarul de Gardă”. www.zdg.md. Accesat în . 
  8. ^ „Oleg Serebrian a lăsat partidul”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Ambasadorul Oleg Serebrian, decorat de Președintele Franței cu Ordinul Național de Merit”. 
  10. ^ „Uniunea Scriitorilor din Moldova a decernat premiile pentru anul literar 2018”. 
  11. ^ „Distincții de stat conferite cu ocazia Zilei Diplomatului”. 
  12. ^ „FOTO Vicepremierul moldovean Oleg Serebrian a fost decorat de președintele Germaniei”. NewsMaker. . Accesat în . 
  13. ^ „Romanul „Pe contrasens", semnat de Oleg Serebrian, a primit Premiul literar PEN-România: Prima lucrare a unui autor din Republica Moldova care se bucură de o asemenea distincție”. www.ziarulnational.md. Accesat în . 

Legături externe

  • [1] Arhivat în , la Wayback Machine. Încercând mașinăria politică ("VIP Magazin", decembrie 2005)
  • [2] Adrian Cioroianu: Geopolitica - o sumă a istoriei. Despre geopolitica lui Oleg Serebrian ("Dilematica", București, mai 2009)
  • [3] Catherine Durandin, Un roman al dragostei în bernă, un roman sonor ("Timpul", 25 februarie 2012)
  • [4] Arhivat în , la Wayback Machine. Lorina Bălteanu, Un roman care trebuia scris ("Gazeta Basarabiei", 16 aprilie 2012)


v  d  m
Guvernul Recean (2023–prezent)
Prim-ministru
Viceprim-miniștri
Miniștri
Membri ex-officio
v  d  m
Guvernul Gavrilița (2021–2023)
Prim-ministru
Viceprim-miniștri
Miniștri
Membri ex-officio
v  d  m
Alianța pentru Integrare Europeană (2009–2013)
Primul cabinet
FilatBodiuBujorBuligaCatanCebanuCosarciucFocșaHotineanuLazărLeancăMarinuțaNegreiNegruțaOleinicOsipovRăducanA. ȘalaruG. ȘalaruTănase
Al doilea cabinet
FilatLeancă (interimar)ȘleahtițchiSanduBuligaRoibuReceanCebanuȚâcuBumacovFocșaUsatîiLazărLeancăMarinuțaMoldovanuNegruțaFilipCarpovRăducanA. ȘalaruG. ȘalaruTănaseEfrim
Membrii
PLDM
FilatTănaseGodeaPalihoviciNagacevschiȚapVieruHotineanuLeancăButmalaiIonițăStrelețJuravschiFurdui • Balan • GhilețchiȘleahtițchiAgacheCimbriciucIonaș • M. Ciobanu • G. CiobanuOlaru
Membrii
PL
GhimpuChirtoacăȘalaruFusu • Munteanu • CojocaruArhireBregaVacarciucBodrugGuțuHadârcăNemerencoLupuMoldovanuVieruApostol
Membrii
PD
LupuLazărCorman • Popov • BăieșuDiacov • Serebrian • StoianogloRăducanGumaGhilașBuligaJantuanNantoi • Arpentin • StratanGuznac
Membrii
AMN
Comisia
Cojocaru
CojocaruCașu • Musteață • Tașcă • Bahnaru • BeșleagăCasian • Chircă • Crudu • Cușco • Dragnev • Enciu • Eșanu • Juc • Moșanu • Negru • Negură • Olaru-Cemîrtan • Palade • Parasca • PetrencuPostică • Sîrbu • Smochină • StăvilăȘarovȘișcanu • Tihonov • ȚîcuVarta
Control de autoritate