Odorheiu Secuiesc
| Odorheiu Secuiesc | |
| Székelyudvarhely Oderhellen | |
| — municipiu — | |
| (POL[*], ) | |
| Populație (2021) | |
| - Total | 31.335 locuitori |
|---|---|
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 535600[2] |
| Localități înfrățite | |
| - Tatabánya | Ungaria |
| - Barcs | Ungaria |
| - Vác | Ungaria |
| - Cegléd | Ungaria |
| - Bichișciaba | Ungaria |
| - Subotica | Serbia |
| - Dunajská Streda | Slovacia |
| - Soroksár | Ungaria |
| - Budapesta | Ungaria |
| - Várkerület | Ungaria |
| - Tihany | Ungaria |
| - Keszthely | Ungaria |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Odorheiu Secuiesc, colocvial Odorhei, (în maghiară Székelyudvarhely, în germană Oderhellen, alternativ Hofmarkt, în latină Areopolis) este un municipiu în județul Harghita, Transilvania, România. În 2011, avea o populație de 34.257 de locuitori.
Așezare geografică
Orașul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureș și este străbătut de râul Târnava Mare.
Istoric
În teritoriul orașului au fost descoperite ruinele unui castrul roman.
Într-un document din 1301[3] este amintită existența aici a unui castru regal, Castram Vduord. Denumirea Vduord indică faptul că executorul secuilor își avea aici sediul. Se presupune că localitatea a fost oraș liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357, aici s-a ținut prima dietă (adunare reprezentativă) a secuilor. Cetatea (castelul) din oraș a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcție ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele maghiar al Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câștigat o bătălie contra secuilor. Între anii 1562 și 1565, Principatul Transilvaniei a finanțat construirea noului castel Székelytámadt (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilință adusă secuilor înfrânți în bătălia cu trupele maghiare princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul muntean, Mihai Viteazul, și principe ardelean în 1600. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe, Gabriel Bethlen. În 1616, pașa otoman Ali a ars castelul din temelii, iar în 1704 generalul romano-german Tiege l-a jefuit. În cele din urmă, castelul a fost demolat parțial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci, castelul se numește Csonkavár („castelul trunchiat”) și a dăinuit până în zilele noastre.
În 1558, regina maghiară Isabella a acordat Odorheiului (atestat ca târg din 1485) statutul de oraș liber, cu drept de folosire a sigiliului și stemei, scutit de orice alte obligații, cu excepția tributului datorat otomanilor.
La începutul secolului al XVII-lea (1613), în numele localității a apărut și atributul Secuiesc.
În anul 1876, localitatea a devenit reședința comitatului austro-ungar Odorhei, care a luat ființă prin unirea a trei scaune secuiești. În perioada interbelică, localitatea a fost reședința județului românesc Odorhei.
În timpul regimului comunist, orașul a făcut parte mai întâi din Regiunea Stalin (1950-1960), apoi din Regiunea Autonomă Maghiară, după care, în anul 1968, nu și-a mai redobândit statutul de reședință de județ, ci a fost integrat în nou-înființatul județ Harghita, cu reședința la Miercurea Ciuc.
Demografie
Componența etnică a municipiului Odorheiu Secuiesc
Maghiari (87,29%)
Români (2,3%)
Romi (1,58%)
Alte etnii (0,09%)
Necunoscută (8,75%)
Componența confesională a municipiului Odorheiu Secuiesc
Romano-catolici (46,48%)
Reformați (26,04%)
Unitarieni (12,58%)
Ortodocși (1,88%)
Alte religii (3,02%)
Necunoscută (10%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Odorheiu Secuiesc se ridică la 31.335 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 34.257 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (87,29%), cu minorități de români (2,3%) și romi (1,58%), iar pentru 8,75% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt romano-catolici (46,48%), cu minorități de reformați (26,04%), unitarieni (12,58%) și ortodocși (1,88%), iar pentru 10% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Odorheiu Secuiesc - evoluția demografică
 | Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație
Municipiul Odorheiu Secuiesc este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Árpád Gálfi[*], de la Partidul Oamenilor Liberi[*], este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Oamenilor Liberi | 12 | |||||||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 6 | |||||||||||||
| Partidul Civic Maghiar | 1 | |||||||||||||
Monumente
- Castrul roman de la Odorheiu Secuiesc
- Capela romano-catolică (sec. XIII-XVI)
- Ruinele cetății „Székely Támadt” (sec. al XVI-lea)
- Mănăstirea franciscană din Odorheiu Secuiesc
- Biserica iezuiților (sec. XVII-XVIII)
- Biserica reformată
- Fostul sediu al comitatului Odorhei (1896)
- Liceul Teoretic „Tamási Áron”
- Cimitirul Eroilor Români din cele două războaie mondiale, amplasat pe dealul Cuvar, cu o suprafață de 234 mp. În acest cimitir sunt înhumați 43 eroi militari români, din care 8 din Primul Război Mondial și 35 din cel de-al Doilea Război Mondial.
Personalități
La Odorheiu Secuiesc s-au născut:
- István Lakatos (1620 - ?), preot, scriitor;
- Mihály Tölcséres(d) (1670 - 1737)), scriitor ecleziastic romano-german;
- Sándor Tomcsa(d) (1897 - 1963), scriitor, jurnalist;
- László Tompa (1883 - 1964), poet;
- Ferenc Szemlér (1906 - 1978), poet și traducător român;
- László Rajk (1909 - 1949), politician comunist, secretar adjunct al MKP-ului (Partidul Comunist Maghiar), ministru de interne al Ungariei, victima unui proces ideologic din anul 1949;
- Andrei Barabaș (1937 - 2005), atlet;
- Attila Verestóy (1954 - 2018), senator, afacerist român;
Aici a studiat marele povestitor maghiar de basme Elek Benedek.
Preotul ortodox român Sebastian Rusan (1884-1956) a slujit în perioada 1933-1940 ca paroh și administrator protopopesc la Odorhei, construind o biserică ortodoxă monumentală în acest oraș.[8]
Sport
- Echipa de handbal masculin "HC Odorheiu Secuiesc"
- Echipa de handbal feminin "Székelyudvarhelyi NKK"
Orașe înfrățite
Barcs, Békéscsaba, Tatabánya, sectorul I din Budapesta (Budavára), Dunaszerdahely, Hajdúdorog, Keszthely, Tatabánya, Tihany, Törökbálint, Vác - Ungaria
Subotica - Serbia- Mediaș - România
Galerie de imagini
-
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 -
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 -
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 -
Odorheiu Secuiesc în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 -
Primăria orașului -
Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” a fostei mănăstiri franciscane -
Altarul principal -
Biserica romano-catolică Sfântul Nicolae -
Nava spre altar -
-
Biserica reformată -
-
Casă de meșteșugar cu prăvălie la parter (Anna Urogdi), str. Szent Imre nr. 33, sf. sec. al XIX-lea (monument istoric) -
Capela lui Isus
(lăcaș de cult catolic, sec. al XIII-lea) -
Casă de meșteșugar, cu prăvălie la parter, str. Szent Imre nr. 41, sec. al XIX-lea (monument istoric) -
Vedere din centrul orașului -
Vedere din centrul orașului -
Casă cu prăvălie și atelier, str. Szent Imre nr. 39 (monument istoric) -
Placa comemorativă de pe casa memorială „Tompa Lászlo” -
Indicator stradal bilingv -
Grupul școlar „Eötvös József” (monument istoric) -
Casă, monument istoric, str. Cetății -
Vila „Nyirö” (monument istoric) -
Bustul lui Dávid Baróti Szabó -
-
-
-
Bustul lui Áron Tamási -
Bustul lui Áron Tamási
Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ https://coduripostaleok.ro/harghita/odorheiu-secuiesc-hr Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Odorhei” la DEX online
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Adrian Nicolae Petcu (). „Memoria Bisericii în imagini: Mitropolitul Sebastian Rusan - finul lui Petru Groza, dar și dușmanul comuniștilor”. Ziarul Lumina. Mai multe valori specificate pentru
|website=și|newspaper=(ajutor)
Legături externe
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Odorheiu Secuiesc
- Pagina de internet a primăriei orașului
- Locuri de vizitat în Odorheiu Secuiesc Arhivat în , la Wayback Machine.
- Pagina orașului
- O pagină a orașului cu informații utile Arhivat în , la Wayback Machine.
- Mausoleul Eroilor de la Odorheiu Secuiesc Arhivat în , la Wayback Machine. (Oficiul Național pentru Cultul Eroilor)
Vezi și
- Castrul roman de la Odorheiu Secuiesc
- Mănăstirea franciscană din Odorheiu Secuiesc
- Biserica Sfântul Nicolae din Odorheiu Secuiesc
- Biserica reformată din Odorheiu Secuiesc
| |||||||||||||||||||
| Control de autoritate |
|  |
|---|
