Milliarium Aureum

Vestigii ale unei frize cu palmete marcate cu
inscripția modernă MILLIARIVM AVREVM,
dar aparținând mai probabil
de Umbilicus Urbis Romae.

Milliarium Aureum (uneori: Miliariun Aureum sau Milliarium Urbis) a fost o piatră miliară aurită, ridicată de Augustus, în Forumul roman, ca „punct zero” al marilor drumuri romane.[1] Marca originea tuturor drumurilor care brăzdau Imperiul și indica distanțele între Roma și principalele orașe de provincie.

Localizarea

Plinius cel Bătrân și Tacitus credeau că miliarul aurit s-ar fi aflat aproape de templul lui Saturn, în zona occidentală a Forumului și că era înclinat spre restul esplanadei (sub aedem Saturni și in capite Romani fori).[a 1][a 2]Vestigii ale unei structuri circulare din beton, aduse la lumina zilei, în timpul săpăturilor conduse în 1959, ar putea să corespundă cu fondațiile miliarului. În această situație, s-ar situa în colțul de sud-vest al tribunelor imperiale, adiacent cu începutul treptelor care formau un hemiciclu.[2]

Funcție

Potrivit lui Plutarh, primul obiectiv al monumentului, la construirea sa, era de a marca punctul de convergență al drumurilor din Peninsula Italică[a 3] permițând măsurarea distanțelor lor nu de la zidul servian, ci din Forum, centrul politic și religios al orașului.[3][4] Funcția simbolică de centru al întregii rețele rutiere a Imperiului a putut fi atribuită mai târziu, prin extensie.

Istorie

Monumentul a fost ridicat de Augustus, în anul 9 î.Hr., în calitate de superintendent al rețelei rutiere imperiale (cura viarum), funcție pe care și-o asumase din 20 î.Hr.[2]

Descriere

Monumentul ar trebui să fi avut forma unei pietre miliare acoperite cu bronz aurit. Nu este sigur dacă numele principalelor orașe romane și distanțele lor în raport cu Roma erau înscrise pe miliar, această ipoteză nefiind confirmată de nicio sursă antică.[3] Este vorba, fără îndoială, mai ales de o proiecție din ceea ce s-a putut observa pe alte pietre miliare de pe cuprinsul Imperiului. După descrierea făcută de Dio Cassius[a 4], miliarul ar fi putut să aibă gravate numele principalelor drumuri care plecau de la Roma și numele funcționarilor curatores viarum numiți de Augustus și însărcinați cu întreținerea drumurilor.[2]

Vestigiile marcate astăzi cu inscripția Milliarium aureum nu par să corespundă cu cele ale monumentului. Secțiunea antablamentului circular cu o friză cu palmete corespunde unui diametru echivalent cu acela al Umbilicus Urbis Romae, prea important pentru o piatră miliară, cel puțin dacă nu ar fi fost de dimensiuni colosale.[2]

Note

  1. ^ G. Guțu (1983), Dicționar latin - român
  2. ^ a b c d Richardson 1992, p. 254.
  3. ^ a b Noreña 2008.
  4. ^ Mari 1996, p. 250.
  1. ^ Pline l'Ancien, Histoire naturelle, III, 66
  2. ^ Tacite, Histoires, I, 27
  3. ^ Format:RefRA, 4
  4. ^ Format:RefRA, 4

Bibliografie

  • G. Guțu (1983), Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, București (1326 de pagini, format 24 cm x 17 cm). Ediția a doua, revăzută și adăugită, a apărut la Editura Humanitas, din București, în anul 2003 (1448 de pagini, 25 cm). ISBN 9732809337.
  • en Coarelli, Filippo (), Rome and environs, University of California Press, ISBN 978-0-520-07961-8 
  • en Richardson, Lawrence (), A New Topographical Dictionary of Ancient Rome, Johns Hopkins University Press, ISBN 0801843006 
  • en „Miliarium Aureum”, Digital Augustan Rome,  

Legături externe

  • UCLA Digital Roman Forum page for the "Miliarium Aureum" Archaeological discussion and 3D reconstruction
  • Stanford University Forma Urbis Romae: slabs of the Forum Area with the "Miliarium Aureum" (the "Miliarium Aureum" is a missing part near the letters "...ordia")
  • The book Article by C. Hülsen about the "Miliarium Aureum" at Lacus Curtius

Vezi și


v  d  m
Roma Antică
Listă de articole • Cronologie • Glosar de termeni
Epoci
Întemeiere • Monarhia • Republica • Imperiul (Cronologie) • (Principatul și Dominatul) • Declinul • Prăbușire • Imperiul de Apus / Imperiul de Răsărit
Constituție
Istorie • Constituția (Regatului • Republicii • Imperiului • Imperiului târziu) • Senat • Adunările romane (Curiate • Centuriata • Tribale • Plebei)  • Magistrați
Guvernământ
Curia • Forum • Cursus honorum • Colegialitate • Împărat • Legatus • Dux • Officium • Praefectus • Vicarius • Vigintisexviri • Lictor • Magister militum • Imperator • Princeps senatus • Pontifex Maximus • Augustus • Cezar • Tetrarch • Optimates • Populares • Provincie • SPQR
Magistrați
Obișnuiți: Tribuni • Quaestor • Aedilis • Praetor • Consul • Cenzor • Promagistrat • Guvernator  • Tresviri monetales
Extraordinari: Dictator • Magister Equitum • Decemviri • Consular Tribune • Triumvir • Rex • Interrex
Legislație
Legile celor XII table • Mos maiorum • Cetățenie • Auctoritas • Imperium • Stare legală • Litigiu
Armată
Frontiere • Instituția militară • Structură • Campanii • Controlul politic • Strategie • Tehnologie militară • Frontiere și fortificații (Castra) • Tehnologie • Armată (Legiune) • Tactici de infanterie • Îmbrăcămintea • Echipament personal • Grade • Arme (de asediu) • Flota • Auxiliari • Recompense militare • Hippika gymnasia
Economie
Agricultură • Defrișări • Comerț • Finanțe • Moneda (republicană • imperială) • Atelier monetar
Tehnologie
Abacus • Cifre • Inginerie civilă • Inginerie militară • Tehnologie militară • Apeducte • Poduri • Circus • Beton roman (Opus caementicium) • Forum • Metalurgie • Drumuri • Salubritate • Cloaca maxima • Terme
Cultură
Arhitectură • Artă • Băi romane • Calendar • Haine • Cosmetică • Bucătărie • Coafuri • Igiena • Educație • Literatură • Muzica • Mitologie romană • Religie • Romanizare • Sculptura romană • Sexualitate • Teatru • Vin
Societate
Patricieni • Plebea • Conflictul dintre Plebe și Patricieni • Secessio plebis • Eques • Gens • Comitia Tributa • Nume romane • Femeia • Căsătoria • Locuința • Sclavia • Bagaudae
Limba
(latină)
Alfabetul latin • Istorie • Limbi romanice
Latina veche • Latina clasică • Latina vulgară • Latina târzie • Latina medievală • Latina umanistă • Latina nouă • Latina contemporană • Latina ecleziastică
Scriitori
Apuleius • Caesar • Catullus • Cicero • Ennius • Horațiu • Juvenal • Titus Livius • Lucan • Lucretius • Martial • Ovidius • Petronius • Plautus • Plinius cel Bătrân • Plinius cel Tânăr • Propertius • Quintilian • Salustiu • Seneca • Statius • Suetonius • Tacitus • Terențiu • Tibullus • Varro • Virgiliu • Vitruvius
Liste
Locuțiuni în limba latină • Războaie • Bătălii • Generali • Legiuni • Împărați • Geografi • Instituții • Legi • Consuli (ai Imperiului Roman târziu) • Femei notabile
Localități
Capitale
Vezi și
Portal
v  d  m
Drumurile din Imperiul Roman

Via Aemilia Via Aemilia Scauri Via Agrippa Via Amerina Via Anicia Via Appia Via Aquillia Via Aquitania Via Asturica Burdigalam Via Augusta Via Augusta Pretoria Via Aurelia Via Bracara Asturicam Via Campana Via Cassia Via Claudia Augusta Via Claudia Nova Via Clodia Via Confluentana Via Corsica Via Decia Via Delapidata Via Devana Strata Diocletiana Via Domitia Via Domiziana Via Egnatia Via Fenollentis Via Flaminia Via Flavia Via Gallica Via Gemina Via Hadriana Via Julia Augusta Via Labicana Via Latina Via Lusitanorum Via Mala Via Maris Via Militaris Via Nomentana Via Ostiensis Via Pontica Via Popilia Via Portuensis Via Praenestina Via Postumia Via Salaria Via Severiana Via Traiana Via Traiana Nova Via Valeria Via Vallespiri

  • Portal Roma Antică
  • Portal Arheologie
  • Portal Transport
 Acest articol despre Roma Antică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!

41°53′33.12″N 12°29′8.5″E ({{PAGENAME}}) / 41.8925333°N 12.485694°E