Imperator
 | |||||||||
| Regatul Roman 753 î.Hr. – 509 î.Hr. | |||||||||
| Republica Romană 509 î.Hr. – 27 î.Hr. | |||||||||
| |||||||||
| Magistrați obișnuiți | |||||||||
|
| ||||||||
| Magistrați extraordinari | |||||||||
| Oficii și titluri onorifice | |||||||||
|
| ||||||||
| Politică și legislație | |||||||||
| |||||||||
| modifică | |||||||||
Imperatorul (de la impero, a mobiliza, a comanda) este un termen militar și politic latin, care desemna în acea vreme comandantul suprem al armatei și al flotei. Rezervat inițial lui Iupiter, acest titlu a fost decernat ulterior prin aclamații ale trupelor generalului victorios. Primul care l-a obținut a fost Scipio Africanul din Spania, (în 209 î. Hr.). În titulaturi, imperator, urmat de o cifră, indică de câte ori a meritat generalul acest titlu. Octavian, în 40, l-a transformat în prenume. Acest obicei a fost reluat de Vespasian și s-a generalizat. În limbajul curent, de la sfârșitul secolului I, imperator devine un nume comun și îl desemnează pe împărat (princeps).
Acest articol despre Roma Antică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!
