Mihail Glinka
| Mihail Glinka | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Novospasskoye(d), Yelninsky Uyezd(d), gubernia Smolensk, Imperiul Rus[1][2][3] |
| Decedat | (52 de ani)[4][5][6][7] Berlin, Regatul Prusiei[8][7][6][9] |
| Înmormântat | cimitirul Tihvin[*] |
| Părinți | Glinka, Ivan Nikolaevici[*][[Glinka, Ivan Nikolaevici (father of composer)|]] Evgenia Andreevna Glinka-Zemelka[*][[Evgenia Andreevna Glinka-Zemelka |]] |
| Frați și surori | Liudmila Ivanovna Șestakova[*] |
| Căsătorit cu | Maria Petrovna Ivanova[*][[Maria Petrovna Ivanova |]] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus |
| Ocupație | compozitor |
| Limbi vorbite | limba rusă[10] |
| Studii | Lițeiski Blagorodnîi pansion[*][[Lițeiski Blagorodnîi pansion |]] |
| Gen muzical | operă Romanță symphonic music[*][[symphonic music (type of instrumental composition for symphony orchestra)|]] muzică de cameră |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | Patrioticeskaia pesnea[*][[Patrioticeskaia pesnea (national anthem composed by Mikhail Glinka)|]] Ruslan și Ludmila[*] Waltz-Fantasia[*][[Waltz-Fantasia (musical composition by Glinka)|]] Ivan Susanin[*] |
Modifică date / text  | |
Mihail Ivanovici Glinka (în rusă Михаил Иванович Глинка, n. 1 iunie 1804 – d. 15 februarie 1857) a fost un compozitor rus. Compozitor genial rus, numit părintele muzicii clasice ruse. El a pus baza operei naționale ruse și a muzicii simfonice.
Glinka credea că muzica secolului al XIX-lea trebuia să fie una cu caracter predominant național, și a fost adeptul operei cu influențe folclorice, folosind melodii cu caracter modal, orchestrația fiind inspirată din sonoritățile timbrale populare, iar subiectele alese, din legendele, miturile și istoria poporului rus. De asemenea, textul utiliza limba rusă.
Glinka a scris prima operă rusă, intitulată „Ivan Susanin”, despre un țăran care salvează viața viitorului țar al Rusiei, prin sacrificiul propriei sale vieți. În opera „Ruslan și Ludmila”, compozitorul propune un bard cu numele Ruslan, în costumație populară, care cântă și se acompaniază.
În urma călătoriei sale în Spania, Glinka compune „O noapte la Madrid”, care îi va servi drept model la întoarcerea în Rusia, când compune fantezia pentru orchestră „Kamarinskaia”, cu elemente modale orientale.
Lucrări
Operă
- 1836 Ivan Susanin – operă în 4 acte, 5 tablouri și un epilog;
- 1842 Ruslan și Ludmila – operă în 5 acte;
Piese orchestrale
- 1845 Hota aragonesa
- 1848 Amintirea unei nopți de vară la Madrid
Ecranizări
- 1938 Ruslan și Ludmila (Руслан и Людмила), regia Ivan Nikitchenko
- 1946 Glinka (Глинка), regia Leo Arnștam
Note
- ^ a b RBS / Glinka, Mihail Ivanovici[*][[RBS / Glinka, Mihail Ivanovici (articol enciclopedic)|]] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ EB-11 / Glinka, Michael Ivanovich[*][[EB-11 / Glinka, Michael Ivanovich (articol enciclopedic)|]] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Глинка Михаил Иванович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
|access-date=necesită|url=(ajutor) - ^ Archivio Storico Ricordi, accesat în
- ^ The Fine Art Archive, accesat în
- ^ a b MGG Online
- ^ a b Grove Music Online
- ^ ]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă
- ^ https://books.google.de/books?id=rt8qAAAAYAAJ&pg=PA208 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
Legături externe
Materiale media legate de Mihail Glinka la Wikimedia Commons
| Control de autoritate |
|  |
|---|
 | Acest articol despre un muzician este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |
| ||||||||||||||||||||
