Johann Gottlieb Fichte

Johann Gottlieb Fichte
Date personale
Născut	19 mai 1762[1][2][3][4] Rammenau, Saxonia, Germania[5][6]
Decedat	27 ianuarie 1814 (51 de ani)[2][7][8][9] Berlin, Regatul Prusiei[10][6]
Înmormântat	cimitirul din Dorotheenstadt[*]​
Cauza decesului	cauze naturale (tifos[11])
Căsătorit cu	Johanna Rahn[*][[Johanna Rahn |​]] (din 1793)[12][13]
Cetățenie	Germania
Ocupație	filozof cadru didactic universitar[*]​ scriitor
Locul desfășurării activității	Jena[14] Berlin[14] Zürich[14]
Limbi vorbite	limba germană[15][16]
Semnătură
Modifică date / text

Johann Gottlieb Fichte (n. 19 mai 1762 – d. 27 ianuarie 1814) a fost filosof german, cunoscut ca părinte al idealismului german și ca urmaș al lui Kant.

S-a născut în 1762 la Rammenau într-o familie de țesători. Un om înstărit a remarcat extraordinara inteligență nativă a băiețelului care păștea gâștele pe islaz și l-a trimis la studii. Fichte a studiat teologia la Jena și Leipzig. În 1794 a fost numit profesor de filozofie la Universitatea din Jena. Într-o vreme în care era foarte strâmtorat cu banii, l-a vizitat pe Kant la Königsberg, pentru a solicita un împrumut și pentru a primi sfaturi în privința filosofiei. Nu s-a ales decât cu sfaturi, însă vizita a fost, până la urmă, norocoasă. Prima scriere fichteană importantă, Versuch einer Kritik aller Offenbarung, a apărut fără numele autorului pe copertă.

Recenzenții au crezut că este o lucrare a lui Kant și au lăudat-o din belșug. Fichte a devenit celebru peste noapte în clipa în care s-a aflat că este autorul cărții cu pricina. A fost una dintre cele mai spectaculoase acțiuni de manipulare a comunității științifice din istoria culturii. Un debutant genial i-a transformat pe Kant și pe cerberii filosofiei oficiale în agenții lui publicitari. Opiniile sale politice și religioase nonconformiste i-au creat lui Fichte numeroși inamici în rândurile puterii. Acești inamici au încercat în 1799 să-l elimine din viața publică, înscenând o acțiune de dezinformare în doi timpi a opiniei publice.

Mai întâi ei au lansat zvonul că Fichte este autorul unei scrieri anonime în care era atacat creștinismul, apoi l-au acuzat de ateism. Operațiunea nu a reușit. Fichte a continuat să-și țină imperturbabil cursurile private în Berlinul ocupat de trupele lui Napoleon, ba mai mult, tematica lor a fost adaptată la împrejurări. Din aceste cursuri a ieșit scrierea Reden an die deutsche Nation, în care autorul încercă să trezească sentimentele patriotice ale germanilor.

Numit în 1809 profesor la Universitatea din Berlin, Fichte a urcat în ierarhia academică îndeplinind pentru puțină vreme, succesiv, funcțiile de decan al Facultății de filosofie și rector al Universității (a fost primul rector ales de corpul profesoral).

S-a stins din viață în 1814, răpus de tifos.

Principalele scrieri

• Versuch einer Kritik aller Offenbarung (Încercare de critică a oricărei revelații, 1792)
• Wissenschaftslehre (Doctrina știintei, 1794)
• Sittenlehre (Etica, 1798)
• Die Bestimmung des Menschen (Menirea omului, 1800)
• Reden an die deutsche Nation (Cuvântări către națiunea germană, 1808)

Note

Legături externe

• Outlines of the Doctrine of Knowledge
• Stanford Encyclopedia of Philosophy Entry
• Johann Gottlieb Fichte, 24 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro