Marele Duce Nicolai Mihailovici al Rusiei
| Marele Duce Nicolai Mihailovici | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 26 aprilie 1859(1859-04-26) Tsarskoye Selo, Imperiul Rus |
| Decedat | (59 de ani) Petrograd, R.S.F.S.R |
| Cauza decesului | pedeapsa cu moartea[1] (plagă împușcată[*][1])  |
| Părinți | Marele Duce Mihail Nicolaievici al Rusiei Prințesa Cecilie de Baden |
| Frați și surori | Marea Ducesă Anastasia Mihailovna a Rusiei Marele Duce Serghei Mihailovici al Rusiei Marele Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei Marele Duce George Mihailovici al Rusiei Marele Duce Alexei Mihailovici al Rusiei Marele Duce Mihail Mihailovici al Rusiei |
| Cetățenie |  Imperiul Rus |
| Ocupație | istoric lepidopterolog[*] militar entomolog[*] necropolis scholar[*][[necropolis scholar |]] aristocrat[*] |
| Limbi vorbite | limba rusă |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Mare Ducele () |
| Familie nobiliară | Casa Holstein-Gottorp-Romanov |
Modifică date / text  | |
Marele Duce Nicolai Mihailovici al Rusiei (rusă Великий князь Никола́й Миха́йлович; 26 aprilie 1859 – 28 ianuarie 1919), a fost primul copil al Marelui Duce Mihail Nicolaievici și verișor primar al Țarului Alexandru al III-lea al Rusiei.
Un om de știință și un istoric eminent, Marele Duce Nicolai a adus multe contribuții valoroase la studiul istoriei ruse în timpul domniei Țarului Alexandru I al Rusiei. Lucrările sale, publicate în rusă și franceză au inclus: documente diplomatice ale Țarului Alexandru I și Napoleon; viața prietenului Țarului Alexandru, Paul Stroganov și studii biografice ale lui Alexandru I și a soției lui, Elisabeta Alexeievna.
A fost doctor honoris causa în istorie și filozofie al Universității din Berlin, doctor honoris causa în istorie al Universității din Moscova, președinte al Societății istorice imperiale (1909)[2],președinte al Societății de pomicultură și președinte al Societății geografice ruse (1892).
În ultima parte a domniei lui Nicoale al II-lea a căzut în dizgrație din cauza faptului că împărăteasei Alexandra nu-i plăceau părerile lui liberale. Pe măsură ce situația politică din Rusia s-a înrăutățit, el a cerut Țarului să pună în aplicare reformele și chiar a participat la discuțiile privind o lovitură de palat. După căderea monarhiei, a fost exilat la Vologda. A fost luat prizonier de bolșevici la Petrograd și ucis împreună cu Marele Duce George Mihailovici și verișorii săi: Marele Duce Paul Alexandrovici și Marele Duce Dimitri Constantinovici.
Arbore genealogic
Note
- ^ a b Literatorî Sankt-Peterburga. HH vek
- ^ Cockfield, p.73.
Bibliografie
- Alexander, Grand Duke of Russia, Once a Grand Duke, Cassell, London, 1932.
- Chavchavadze, David, The Grand Dukes, Atlantic, 1989, ISBN 0938311115
- Cockfield, Jamie H, White Crow, Praeger, 2002, ISBN 0275977781
- George, Grand Duchess of Russia, A Romanov Diary, Atlantic International Publications, 1988. ISBN 0938311093
- Hall, Coryne, Little mother of Russia, Holmes & Meier Publishers, Inc, 2001. ISBN 0841914214
- King, Greg, Wilson, Penny, Gilded Prism, Eurohistory, 2006, ISBN 0-9771691-4-3
- Troyat, Henri, Tolstoy ,Doubleday, 1967. ISBN 0802137687
- Zeepvat, Charlotte, The Camera and the Tsars, Sutton Publishing, 2004, ISBN 0-7509-3049-7.
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
