Magdalenian

Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.

Trebuie pus(ă) în formatul standard. Marcat din noiembrie 2012.
Are bibliografia incompletă sau inexistentă. Marcat din noiembrie 2012.

Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor.

Magdalenian

Zonă geografică	Europa de Vest
Perioadă	Paleolitic superior Mezolitic
Perioadă	c. 17.000 – c. 12.000 ^[a]
Situl tip	Abri de la Madeleine
Situri importante	Peștera din Altamira, Kents Cavern, Peștera din Lascaux
Precedat de	Solutrean
Urmat de	Azilian, Cultura Ahrensburg
Modifică date / text

Magdalenian (sau "Magdalenian") (18-17.000 - 11-10.000 de ani în urmă, spre sfârșitul ultimei ere glaciare) este ultima cultură a paleoliticului superior european.

Numele a fost derivat de la site-ul Abri de la Madeleine, aproape de Tursac, Dordogne, Franța, excavat încă din 1863 de către Gabriel de Mortillet.

Epoca Magdaleniană se caracterizează prin producerea de lame și miniaturizarea uneltelor de piatră (microliți). Începe prelucrarea de fildeș și os, cu decor rafinat și coliere sunt realizate cu dinți de carnivore. Inovațiile Magdaleniene constau în principal în prelucrarea osoaselor (din cioc de papagal făceau flaut cioc), piroane, spatule, cârlige, ace și bastoane.

Acestei perioade îi aparține perioada de glorie a picturii rupestre, ale cărei varietate și calitate sunt martore picturile murale celebre din peșterile de la Altamira, Font-de-Gaume, Lascaux și Niaux.

Cultura Magdaleniană este divizată, nu în unanimitate, în "vechi Magdalenian" (I-III) " Magdalenian recent " (IV-VI) " Magdalenian terminal".