Limerență

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Parte a seriei despre
Dragoste
Red-outline heart icon
Red-outline heart icon
Tipuri de dragoste
  • Afecțiune
  • Atașament
  • Inimă frântă
  • Iubire plină de compasiune
  • Dragoste conjugală
  • Dragoste de curte
    • curtare
    • Trubadur
  • Îndrăgostire
  • Amor liber
  • Prietenie
    • romantică
  • Relații interpersonale
  • Intimitate
  • Limerență
  • Dragoste dependentă
  • Dragoste la prima vedere
  • Triunghi amoros
  • Hesed
  • Bolnav de iubire
  • Îndrăgostit
  • Dragoste obsesivă
  • Pasiune
  • Dragoste platonică
  • Dragoste adolescentină
  • Relație
  • Romantism
  • Iubire de sine
    • Amour de soi
  • Dragoste necondiționată
  • Dragoste neîmpărtășită
Viziuni culturale
  • Chineză
    • Ren
  • Greacă
    • cuvinte pentru dragoste
    • Agape
    • Eros
    • Philia
    • Storge
    • Xenia
  • Indian
    • Kama
    • Bhakti
    • Mettā
  • Islamic
    • Ishq
  • Evreiesc
    • Hesed
  • Latin
    • Amor
    • Caritate
Legate de
  • Baza biologică
  • Scrisoare de dragoste
  • Sfântul Valentin
  • Filozofie
  • Opiniile religioase
  • v
  • d
  • m

Limerența sau iubirea nebunească este o stare psihică, de regulă experimentată involuntar, rezultând dintr-o atracție romantică față de o persoană, incluzând de obicei gânduri obsesive și fantazări privind acea persoană și o puternică dorință de iniția sau a menține o relație cu obiectul iubirii precum și de avea sentimentele împărtășite.

Originea și definiția termenului

Termenul a fost introdus în anul 1979 de către psihologul american Dorothy Tennov în cartea sa Love and Limerence: The Experience of Being in Love, descriind un concept ce apărut în studiile ei din anii ’60 ai sec. al XX-lea, când a intervievat peste 500 de persoane pe tema experiențelor amoroase. Limerența, care poate în subsidiar să fie dublată și de o atracție sexuală, a fost definită prin prisma efectelor sale potențial inspiraționale și în legătură cu teoria atașamentului. A fost, așadar, descrisă ca „o stare involuntară și potențial inspiratoare de adorație și atașament față de un obiect limerent (L0), implicând gânduri obsesive și intruzive, sentimente și comportamente variate, de la euforie la disperare, în funcție de percepția de reciprocitate emoțională.

Teoria atașamentului subliniază faptul că „multe dintre cele mai intense emoții apar în timpul formării, menținerii, ruperii sau reînnoirii relațiilor de atașament”. S-a sugerat că „starea de limerență este experiența conștientă asupra motivației pe bază de stimulentelor de natură sexuală” în timpul formării atașamentului, „un fel de experiență subiectivă asupra stimulentelor de natură sexuală” în timpul „intensei [...] etape de formare a unui cuplu”.