Jurasic târziu

Jurasicul târziu (sau Jurasicul superior) este a treia epocă a perioadei Jurasic, și se întinde pe o perioadă de aproximativ 18,3 milioane de ani, de acum 163,5 ± 1.0 până acum 145,0 ± 0.8 milioane de ani în urmă.[1] Este precedat de Jurasicul mijlociu și urmat de Cretacicul timpuriu, prima epocă a următoarei perioade geologice.

În litostratigrafia europeană a fost denumit și Malm, denumire pe care astăzi IUGS o recomandă numai în utilizarea pentru straturile stâncoase din această epocă și nu pentru a defini epoca cronostratigrafică.[2]

În timpul Jurasicul târziu supercontinentul Pangea a continuat să se separe în două supercontinente: Laurasia în nord și Gondwana în sud. Rezultatul acestei separări a fost formarea Oceanului Atlantic. Cu toate acestea, în acel moment, Oceanul Atlantic era relativ restrâns.

Subdiviziuni

Comisia Internațională de Stratigrafie recunoaște împărțirea Jurasicului superior în trei vârste, ordonate de la cele mai noi la cele mai vechi în următorul format:[3]

  Tithonian (152,1 ± 0.9 – 145,0 ± 0.8 Ma)
  Kimmeridgian (157,3 ± 1.0 – 152,1 ± 0.9 Ma)
  Oxfordian (163,5 ± 1.0 – 157,3 ± 1.0 Ma)

Galerie

  • Australiceras, Muzeul de Științe Naturale, Houston, Texas, USA.
    Australiceras, Muzeul de Științe Naturale, Houston, Texas, USA.
  • Stegosaurus
    Stegosaurus
  • Camptosaurus
    Camptosaurus
  • Ceratosaurus
    Ceratosaurus
  • Brachiosaurus
    Brachiosaurus
  • Allosaurus
    Allosaurus

Note

  1. ^ Owen 1987.
  2. ^ Owen 1987.
  3. ^ „Chronostratigraphic chart 2014”. ICS. Accesat în . 


 Acest articol despre un subiect istoric este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.
 Acest articol despre paleontologie este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.


v  d  m
Istoria geologică a Pământului
Era Cenozoică¹
(prezent–66.0 mil.ani)
Cuaternar (prezent–2.588 mil.ani)
Holocen (prezent–11.784 ) • Pleistocen (11.784 –2.588 mil.ani)
Neogen (2.588–23.03 mil.ani)
Pliocen (2.588–5.333 mil.ani) • Miocen (5.333–23.03 mil.ani)
Paleogen (23.03–66.0 mil.ani)
Oligocen (23.03–33.9 mil.ani) • Eocen (33.9–56.0 mil.ani)Paleocen (56.0–66.0 mil.ani)
Era Mezozoică¹
(66.0–251.902 mil.ani)
Cretacic (66.0–145.0 mil.ani)
Jurasic (145.0–201.3 mil.ani)
Târziu (145.0–163.5 mil.ani) • Mijlociu (163.5–174.1 mil.ani) • Timpuriu (174.1–201.3 mil.ani)
Triasic (201.3–251.902 mil.ani)
Târziu (201.3–237 mil.ani) • Mijlociu (237–247.2 mil.ani) • Timpuriu (247.2–251.902 mil.ani)
Era Paleozoică¹
(251.902–541.0 mil.ani)
Permian (251.902–298.9 mil.ani)
Carbonifer (298.9–358.9 mil.ani)
Pennsylvanian (298.9–323.2 mil.ani) • Mississippian (323.2–358.9 mil.ani)
Devonian (358.9–419.2 mil.ani)
Târziu (358.9–382.7 mil.ani) • Mijlociu (382.7–393.3 mil.ani) • Timpuriu (393.3–419.2 mil.ani)
Silurian (419.2–443.8 mil.ani)
Pridoli (419.2–423.0 mil.ani) • Ludlow (423.0–427.4 mil.ani) • Wenlock (427.4–433.4 mil.ani) • Llandovery (433.4–443.8 mil.ani)
Ordovician (443.8–485.4 mil.ani)
Târziu (443.8–458.4 mil.ani) • Mijlociu (458.4–470.0 mil.ani) • Timpuriu (470.0–485.4 mil.ani)
Cambrian (485.4–541.0 mil.ani)
Furongian (485.4–497 mil.ani) • Mijlociu (497–509 mil.ani) • Timpuriu (509–521 mil.ani) • Terreneuvian (521–541.0 mil.ani)
Eonul Proterozoic²
(541.0 mil.ani–2.5 mld.ani)
Era Neoproterozoică (541.0 mil.ani–1 mld.ani)
Ediacaran (541.0-~635 mil.ani) • Criogenian (~635-~720 mil.ani) • Tonian (~720 mil.ani-1 mld.ani)
Era Mesoproterozoică (1–1.6 mld.ani)
Stenian (1-1.2 mld.ani) • Ectasian (1.2-1.4 mld.ani) • Calymmian (1.4-1.6 mld.ani)
Paleoproterozoic era (1.6–2.5 mld.ani)
Statherian (1.6-1.8 mld.ani) • Orosirian (1.8-2.05 mld.ani) • Rhyacian (2.05-2.3 mld.ani) • Siderian (2.3-2.5 mld.ani)
Eonul Arhaic² (2.5–4 mld.ani)
Ere
Neoarhaic (2.5–2.8 mld.ani) • Mezoarhaic (2.8–3.2 mld.ani) • Paleoarhaic (3.2–3.6 mld.ani)Eoarhaic (3.6–4 mld.ani)
Eonul Hadean² (4–4.6 mld.ani)
 
 
Mil.ani = milioane de ani în urmă. Mld.ani = miliarde de ani în urmă. ¹ = Eonul Fanerozoic. ² = Supereonul Precambrian.
Sursă: (2017/02). Comisia internationala de stratigrafie - 13 iulie 2015. Diviziunile timpului geologic USGS - 10 martie 2013.