Județul Ilfov
Pentru râul omonim, vedeți Râul Ilfov.
| Ilfov | |||
| — Județ — | |||
 | |||
| |||
 Ilfov (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 44°37′N 26°07′E ({{PAGENAME}}) / 44.61°N 26.12°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Regiune | București și Ilfov | ||
| SIRUTA | 234 | ||
| Atestare |  | ||
| Reședință | București[1][2] | ||
| Componență | municipii orașe Comune | ||
| Guvernare | |||
| - președinte al Consiliului Județean Ilfov[*] | Hubert Thuma (PNL, 2020) | ||
| - Prefect | Daniel Tudorel Zamfir | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 1,583 km² | ||
| Populație (2011) | |||
| - Total | 466,088 locuitori | ||
| - Densitate | 294,43 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prefix telefonic | 0021 / 0321 | ||
| Indicativ autovehicule | IF | ||
| Locul după populație | 25 | ||
| Prezență online | |||
| http://www.cjilfov.ro/ OpenStreetMap relation | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Județul Ilfov (Sectorul agricol Ilfov între 1981 și 1997) este un județ în Muntenia, România, ce înconjoară municipiul București. Reședința oficială este București[1][2][3] și majoritatea instituțiilor județene își au sediul acolo.
Istorie
Urme ale existenței umane descoperite pe raza județului Ilfov, mai ales în zona Căldărușani, Glina și Chiajna, lângă București, datează din paleolitic și neolitic. Trebuie de asemenea menționate vestigiile dacice scoase la lumină în zona Pantelimon, Snagov, Măgurele și Bragadiru. Bogăția descoperirilor arheologice (relicve, inscripții etc.) este dovada locuirii neîntrerupte a zonei de către daco-romani, care mai târziu au format Principatul Țara Românească, prin unirea cnezatelor și voievodatelor (primele organizări statale) în secolele XII-XIV. Încă de la întemeire, la sfârșitul secolului al XIV-lea, sub domnia lui Basarab I, multe așezări și orașe au prins viață până în secolul XVI, cum ar fi Snagov, Chitila, Afumați sau Tâncăbești și care au supraviețuit până în zilele noastre. Numele de Ilfov este pentru prima data menționat într-un act de donație din 1482 al domnitorului Vlad Călugărul către Mănăstirea Snagov.[4]
Geografie
Județul Ilfov, cel mai mic județ al României ca suprafață, se află în Câmpia Română. În monografia „Județele României” din 1972 – unde județul era prezentat cu forma și întinderea pe care le avea în virtutea legii prin care fusese reînființat, în februarie 1968 – sunt menționate ca vecine ale Județului Ilfov județele: Ialomița la est, Prahova și Dâmbovița la nord, Teleorman la vest și Giurgiu la sud. De asemenea, se precizează că acesta se întinde pe o suprafață de 8.225 km², fiind în dimensiunea pe care o deținea atunci, al cincilea ca mărime din România. Nouă ani mai târziu, al cincilea județ al României ca suprafață, a fost dezmembrat: partea de sud-vest a format județul Giurgiu, partea de nord-vest a fost alipită la Dâmbovița, partea de nord-est a fost trecută la Ialomița iar partea de sud-est a intrat în componența noului județ Călărași. Comunele care înconjurau zona capitalei au fost subordonate Municipiului București, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov.
În 1997, legea nr. 50/97 a reînființat județul Ilfov, în limitele fostului Sector Agricol Ilfov, scoțându-l totodată de sub tutela Municipiului București. Județul Ilfov cuprinde 34 de așezări rurale și opt orașe: Buftea, Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Popești-Leordeni, Pantelimon, cu peste 1.593 km².
Județul se găsește în regiunea de sud-est, chiar în centrul Câmpiei Române, lângă București. Coordonatele sale goegrafice sunt 44°17’ – 44°46’ latitudine nordică și 25°52’ – 26°27’ longitudine estică. În ziua de astăzi, Ilfov se învecinează cu județele Prahova (la nord), Dâmbovița (la nord-vest), Giurgiu (la sud și vest), Călărași (la sud-est) și Ialomița (la nord-est). Clima este temperat-continentala cu o medie anuală a precipitațiilor de 460–500 mm. Râuri importante sunt Dâmbovița și Colentina (care aprovizionează cu apă orașul Buftea), iar lacuri importante sunt Cernica, Snagov și Căldărușani în partea nordică a județului. Județul este străbătut și de râul Ialomița împreună cu afluentul său Gruiu.
Transporturi
În județul Ilfov, la Otopeni, se află cel mai mare aeroport din România, aeroportul Henri Coandă. Acesta deservește municipiul București, județul Ilfov și alte zone din sudul României și nordul Bulgariei.
Întrucât el înconjoară Bucureștiul, județul Ilfov este străbătut de toate cele 7 drumuri naționale principale care pornesc din București, precum și de autostrăzile A1 (la vest), A2 (la est) și A3 (nord). Alte drumuri naționale care trec prin județ sunt DN1A (în partea de nord-vest) și centura Bucureștiului.
De asemenea, principalele magistrale de cale ferată care pornesc din București traversează Ilfovul: București-Ploiești cu gările Chitila, Buftea și Periș; București-Urziceni cu gările Mogoșoaia, Balotești, Căciulați și Moara Vlăsiei; București-Constanța cu gările Pantelimon, Pasărea și Brănești; București-Videle cu gara Chiajna.
Transportul în comun pentru județul Ilfov este asigurat parțial de către STB, în anumite zone, acestea fiind liniile 4**, aceste linii fac legătura dintre București și unele localități din Ilfov. De asemenea, unele comune și localități au societate proprie de transport în comun (cum ar fi Voluntari). În multe cazuri, transportul în comun în județul Ilfov se realizează de către firme private, dintre care unele au contracte cu primăriile. Unele astfel de linii au traseu comun cu STB, dar tarif mai mare decat al unei linii urbane și diferă în unele cazuri de zona unde are capătul de linie din Ilfov. Liniile expres 780 și 783 ale STB deservesc și orașul Otopeni, deși rolul lor principal este de a face legătura unor obiective din București cu aeroportul Henri Coandă. Între 2005 și 2007, liniile RATB - Ilfov au fost desființate, însă unele din ele au revenit după anul 2007 în baza unor contracte cu primăriile respective ale localităților din Ilfov, iar până în 2017 majoritatea fuseseră restaurate în aceleași condiții. Până prin anul 2002 a existat și o linie de tramvai preorășenească (linia 29, de la gara Progresu, prin Jilava, pe șoseaua Bucuresti–Giurgiu, până la podul feroviar peste centura Bucureștiului din Jilava). Aceasta avea o lungime de circa 3 km și deservea în special zona industrială din acea parte. Ea a fost desființată din pricina reducerii activității din zonă. Din data de 17 septembrie 2018 s-a introdus o nouă linie expres 781 ce face legătura între gara Basarab din București și ELI-NP din Măgurele.
Drumuri județene
Pe lângă drumurile naționale, județul Ilfov este deservit de următoarele drumuri județene:
- DJ100: Otopeni – Tunari – Ștefăneștii de Jos– Afumați – Găneasa – Brănești – Fundeni (CL) - (lungime totală 35,000 Km)
- DJ101: Buftea – Corbeanca – Balotești – Grădiștea – Fierbinți-Târg (IL) – Jilavele (IL)
- DJ101A: Corbeanca – Periș – Buriaș – Brătășanca (PH)
- DJ101B: Lucianca (DB) – Periș – Tâncăbești – Snagov – Lipia – Merii Petchii – Adâncata (IL)
- DJ101C: Ciolpani – Siliștea Snagovului – Lipia – Grădiștea
- DJ200: București – Voluntari – Ștefăneștii de Jos – Grădiștea
- DJ300: Moara Domnească – Găneasa – Șindrilița
- DJ301: Pantelimon – Tânganu – Budești (CL)
- DJ401: București – Berceni – Vidra – Hotarele (GR)
- DJ402: Gagu – Sinești (IL)
- DJ601: București – Ciorogârla – Roata de Jos (GR)
- DJ601A: București – Chiajna – Dragomirești-Deal – Răcari (DB)
- DJ602: București – Domnești – Dârvari – Ciorogârla – Joița (GR) – Chitila – Buftea
Populație
Ilfov - evoluția demografică
 | Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Diviziuni administrative
Articol principal: Listă de localități din județul Ilfov.
Județul este format din 40 unități administrativ-teritoriale: 0 municipii, 8 orașe și 32 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Ilfov.
| Stemă | Nume | Tip de localitate | Populație | Imagine |
|---|---|---|---|---|
Municipii și orașe | ||||
 | Bragadiru | oraș | 15.329 | |
 | Buftea | oraș | 22.178 |  |
 | Chitila | oraș | 14.184 |  |
 | Măgurele | oraș | 11.041 |  |
 | Otopeni | oraș | 13.861 |  |
 | Pantelimon | oraș | 25.596 |  |
 | Popești-Leordeni | oraș | 21.895 |  |
 | Voluntari | oraș | 42.944 |  |
Comune | ||||
 | 1 Decembrie | comună | 7.817 | |
 | Afumați | comună | 7.919 |  |
 | Balotești | comună | 8.314 |  |
| Berceni | comună | 5.942 | ||
 | Brănești | comună | 10.367 |  |
| Cernica | comună | 10.886 |  | |
 | Chiajna | comună | 14.259 |  |
 | Ciolpani | comună | 4.811 |  |
 | Ciorogârla | comună | 6.188 |  |
 | Clinceni | comună | 6.808 | |
 | Copăceni | comună | 3.131 | |
 | Corbeanca | comună | 7.072 | |
 | Cornetu | comună | 6.324 |  |
 | Dascălu | comună | 3.154 |  |
 | Dobroești | comună | 9.325 |  |
| Domnești | comună | 8.682 | ||
| Dragomirești-Vale | comună | 5.243 |  | |
| Dărăști-Ilfov | comună | 3.026 | ||
| Glina | comună | 8.592 | ||
 | Gruiu | comună | 7.412 |  |
 | Grădiștea | comună | 3.268 |  |
| Găneasa | comună | 4.963 |  | |
| Jilava | comună | 12.223 |  | |
 | Moara Vlăsiei | comună | 6.307 |  |
| Mogoșoaia | comună | 7.625 |  | |
 | Nuci | comună | 3.098 | |
| Periș | comună | 7.557 |  | |
 | Petrăchioaia | comună | 3.498 |  |
| Snagov | comună | 7.272 |  | |
 | Tunari | comună | 5.336 |  |
 | Vidra | comună | 9.516 | |
| Ștefăneștii de Jos | comună | 5.775 |  | |
Politică și administrație
Județul Ilfov este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Hubert Thuma de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 16 | |||||||||||||||||
| Alianța Social Liberală | 5 | |||||||||||||||||
| Uniunea Salvați România | 5 | |||||||||||||||||
| Partidul PRO România | 4 | |||||||||||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | |||||||||||||||||
Note
- ^ a b „Prezentarea Județului ILFOV - Geografie”, Prefecturailfov.ro, accesat în
- ^ a b „Consiliul Județean Ilfov - Organizare”, Cjilfov.ro, accesat în
- ^ „Legea nr. 50 din 9 aprilie 1997”. legex.ro. Accesat în .
- ^ „Județul Ilfov, istorie și civilizație”. Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Ilfov. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă. Arhivat din original (Json) la . Accesat în .
Lectură suplimentară
- Petre Gâștescu, Ion Iordan, Județul Ilfov, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1970
Vezi și
- Județele României
- Lista județelor din România
- Județele interbelice ale Regatului României
- Listă de localități din județul Ilfov
- Listă de comune din județul Ilfov
- Lista monumentelor istorice din județul Ilfov
- Lista rezervațiilor naturale din județul Ilfov
Legături externe
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ilfov
- Consiliul Județean Ilfov
- Prefectura Județului Ilfov
- Lista codurilor poștale aferente localităților Județului Ilfov
- Bisericile din România (serviciu de căutare)
- FOTO Povestea celui care a „înviat” România interbelică: cum arătau Bucureștiul și județele pierdute pe harta țării, în 1930, 10 aprilie 2013, Ionut Ungureanu, Adevărul
- Știri Consiliul Județean Ilfov
Hărți
- Localizare pe hartă
- Harta turistică a județului Ilfov
Etnografie
- Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (județul Ilfov)
 | Portal România |
| ||||||||||||||||
| |||||
