Județul Brăila

Brăila
—  Județ  —
Stemă
Brăila (România) Poziția geografică în România
Coordonate: 45°07′N 27°41′E ({{PAGENAME}}) / 45.11°N 27.68°E
Țară	România
Regiune	Sud-Est
SIRUTA	92
Reședință	Brăila
Componență	municipii orașe Comune
Guvernare
- președinte al Consiliului Județean Brăila[*]​	Francisk-Iulian Chiriac[*]​  (PSD, 2016)
- Prefect	George Adrian Paladi (PSD)
Suprafață
- Total	4,766 km²
Populație (conform ultimului Recensământ 20 octombrie 2011)
- Total	321,212 locuitori
- Densitate	64 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Prefix telefonic	39
Indicativ autovehicule	BR
Locul după populație	33
Prezență online
http://www.cjbraila.ro/ OpenStreetMap relation
Harta României cu județul Brăila indicat
Modifică date / text

Brăila este un județ în regiunea Muntenia din România. Se învecinează la nord cu județele Vrancea și Galați, la est cu județul Tulcea, la sud cu județele Constanța și Ialomița și la vest cu județul Buzău. Județul este administrat de Consiliul Județean Brăila, iar Brăila este municipiul reședință.

Așezare geografică și limite

Județul Brăila este situat în partea de est a țării, în unitatea numită Câmpia Română. Prin suprafața sa de 4765,8 km², reprezintă 2% din suprafața țării, fiind un județ de mărime mijlocie. Reședința județului este Municipiul Brăila, situat la 200 de km nord-est față de București.

Județul Brăila se învecinează la nord cu Județul Galați, la est cu Județul Tulcea, la sud-est cu Județul Constanța, la sud cu Județul Ialomița, la vest cu Județul Buzău și la nord-vest cu Județul Vrancea.

Această poziționare geografică este avantajoasă, deoarece condițiile naturale și proximitățile sunt prielnice dezvoltării economice și sociale. Relieful și clima favorizează locuirea, iar pe solurile fertile se practică o agricultură bogată. Dunărea deține cantități mari de apă și adăpostește numeroase viețuitoare. Apropierea de mare și de capitală înlesnește legăturile cu întreaga țară și cu Europa. Toate aceste elemente conferă Brăilei accesibilitate și deschiderea către întreaga țară.

Relieful

În ciuda faptului că este dominat de câmpie, relieful Județului Brăila este divers și interesant. Peste întinsa Câmpie a Bărăganului numeroase forme se constituie în relief: mici movile, adâncituri care păstrează apa, dune de nisip, largi confluențe ale râurilor, meandre, ostroave, grinduri. Ele conferă acestor ținuturi unicitate și un farmec aparte.

Fluviul Dunărea și râurile care străbat teritoriul județului au cea mai mare importanță în desfășurarea reliefului. În primul rând, Dunărea, întrucât valea fluviului impune, în teritoriu, doua unități deosebite: câmpia în partea vestică și Balta Brăilei, în partea de est; apoi râurile, pentru ca ele delimitează subunitățile în cadrul câmpiei și pentru că în lungul lor se formează lunci.

Zona de câmpie

Teritoriul situat la vest de Dunăre, reprezintă cea mai mare parte din întinderea județului. Pe această întindere, relieful de câmpie este, în general, neted, întrerupt de movile, văi și lacuri. Râurile care delimitează această zonă sunt Siretul, Buzăul și Călmățuiul.

• Siretul curge în partea de nord a județului, formând o câmpie joasă ce se lărgește în partea de vest, unde atinge o lățime de aproape 20 de km la confluența cu Buzăul. Această unitate, numită Câmpia Siretului Inferior este cea mai joasă câmpie a țării, având, în partea vestică înălțimi foarte joase.
• Buzăul curge în partea de nord-vest a județului, printr-o luncă joasă, numită Câmpia Buzăului. Aceasta se prezintă ca un culoar nisipos, larg de 3–5 km, pe care Buzăul a creat multe grinduri și albii părăsite.
• Călmățuiul curge în partea de sud a județului și formează, în lungul său, o câmpie nisipoasă, care face parte din Bărăganul Ialomiței. Aceasta este mai înalta decât luncile formate în lungul Siretului și al Buzăului și cuprinde în sud Câmpul Mohreanu, unde se află cele mai mari înălțimi din județ (60 m) și Câmpia Roșiori, cu nisipuri cultivate.

În partea centrală a județului, între Lunca Dunării, a Siretului a Buzăului și a Călmățuiul se desfășoară Câmpia Brăilei. În partea centrală a acesteia există o zonă mai joasă, ca o vale seacă, largă de aproape 3 km, în care se presupune ca ar fi curs în vremuri îndepărtate un braț al Dunării. Această vale, care mai este numită și Burduful Iancăi, desparte Câmpia Brăilei în doua sectoare:

• Sectorul estic ce cuprinde Câmpul Viziru;
• Sectorul vestic ce cuprinde Câmpul Gemenele, Câmpul Ianca și Câmpul Mircea Vodă.

Balta Brăilei

Balta Brăilei, în estul județului, este teritoriul cuprins între cele doua brațe principale ale Dunării. Ea începe de la bifurcația Dunării de la nord de Giurgeni și se desfășoară până la confluența celor două brațe în aval de Brăila. Acest teritoriu foarte jos a fost cândva mlăștinos, asemănător cu Delta Dunării. În secolul trecut, el a fost desecat, îndiguit și transformat într-un uscat care poartă numele de Insula Mare a Brăilei.

• Insula Mare a Brăilei are o lungime medie de 60 de km și o lățime de până la 20 de km. După desecare, ea a devenit teren agricol, dar pentru transformarea băltii în uscat a fost necesară o luptă aprigă cu apele Dunării. Astfel, au fost înălțate diguri pe o lungime totală de 117 km, a fost pompată apa din interior și au fost construite canale de irigații. Insula a devenit unul dintre cele mai productive terenuri agricole din țară, dar peisajul natural a fost înlocuit cu unul artificial, mediul a fost modificat în profunzime, iar istoria acestei transformări este marcată de chinuri și nedreptăți.

În brațul vestic al Dunării, apele se despletesc în mai multe cursuri secundare, ce închid, în interior, un teritoriu inundabil, cunoscut sub numele de Insula Mică a Brăilei.

• Insula Mică a Brăilei ocupă o suprafață mult mai restrânsă decât Insula Mare, desfașurându-se între cursul principal și brațele Dunării, de la bifurcația Giurgeni-Vadu Oii și până la sud de Brăila, la confluența brațului Cravia cu Dunărea. Insula Mica păstrează peisajul natural, care este foarte asemănător cu Delta Dunării și este protejat, arealul fiind declarat parc natural.

Județul Brăila - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație

Județul Brăila este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Francisk-Iulian Chiriac[*]​ de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[1]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	17
	Partidul Național Liberal	10
	Partidul Mișcarea Populară	3

Organizarea administrativ-teritorială

Evoluția istorică a organizării administrativ-teritoriale

De-a lungul istoriei organizarea administrativă a județului a cunoscut o evoluție sinuoasă, trecând prin mai multe reorganizări a unităților administrativ-teritoriale componente. Județul Brăila este menționat pentru prima dată în anul 1481, într-un hrisov a lui Ștefan cel Mare. Județul dispare ca entitate administrativă la 1540, odată cu înființarea raialei Brăilei de către Imperiul Otoman, satele componente care au rămas în afara raialei fiind înglobate în județul județul Slam Râmnic.^[2]

Perioada 1829-1864

Județul Brăila se reînființează ca entitate administrativă distinctă a Țării Românești după pacea de la Adrianopol din 1829, când raiaua Brăilei se desființează. Nou creatul județ ocupa teritoriul fostei raiale și avea 49 de sate și cătune, fiind cel mai mic județ al Țării Românești.(^[3], p 88) În 1831 localitățile județului erau grupate grupate în două plăși: Plasa Vădeni cu 21 de sate și Plasa Bălții cu 18 de sate.(^[2])

Localitățile existente , conform unei hărți din 1835, a Statului Major al Armatei Ruse, erau următoarele:(^[3], pp 216–217)

Arama Baldovinești Brăila Cazasu Chetroiu Chiscani Chiortu Ciuciu Corăbeți Cosor

Cuptora Earba Dulci Frumosița Frumoșica Grăpeni Gropeni Hagi-Căpitan Ibis-Romul Ib-Oglu Ignita

Imina Imirult Ismina (Mustafa-Efendi) Mola Muftiu Muguroaea Nazâr Odaia Pașii Omer-Fulghi Osman Aga

Peceneaga Pelivani Piscu Brăilii Pârlita Râmna Satu Nou Scorțari Selistrarul Tătarii Tichilești

Titcov Titcovul Mic Tâmpul Tufești Turcoae Valea Cânipii Vădeni Vărsătura Viziru

În afara acestor localități mai sunt menționate și alte localități de pe teritoriul actual al județului, fiind incluse la acel moment în județul Slam Râmnic, dintre care menționăm: Batogu, Băligoși sau Slobodziea Cireșului, Cereș (Cireșu), Cheiboșești,(Chioibășești), Chichineț, Cotu Lung, Dedulești, Dudescu, Gradești (Gradiștea), Gura Călmățuiului, Gura Gârluța, Ianca, Jirleu, Lacu Rezii, Măcsineni, Maralui (Maraloiu), Moara Osman Ceauș, Perișoara (Perișoru), Puțentei sau Ciocela (Ciocile), Rublea (Rubla), Sălcii, Stanca, Șuțu, Ulmu, Vadu Vizirului, Vlad, Zavoaiea (Slujitorii Albotești), etc.(^[3], pp 262–264)

De asemenea câteva localități, cum ar fi Făurei, Surdila, Călmățui, etc. erau incluse în județul Buzău.(^[3], pp 217–219)

Perioada 1864-1925

În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României. Legea prevedea împărțire țării în 33 de județe, având ca subdiviziuni plășile și comunele (urbane și rurale). Județele și comunele erau investite cu personalitate juridică și cu organe deliberative și executive: consiliul județean și prefectul (acesta din urmă ca reprezentant al guvernului în teritoriu), respectiv consiliul comunal și primarul (în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu). Plășile erau simple subdiviziuni ale județelor, fără personalitate juridică, conduse de subprefecți, cu atribuții de supraveghere și control asupra autorităților comunale.^[4]

Județul Brăila a fost organizat pe o comună urbană și două plăși, având în compunere 52 de comune rurale (organizare care va rămâne practic neschimbată până la primul război mondial), astfel:

• comuna urbană Brăila
• Plasa Balta cu 29 de comune: Batogu, Bertesci-de-Jos, Bertesci-de-Sus, Bordeiul-Verde, Chichinețu, Ceacâru, Ciocile, Cioara-Doicesci, Cioara Radu-Vodă, Colțea, Dudescu, Filiu, Fleașca, Gropeni, Ionesci-Berlesci, Însurăței, Jugureanu, Lacu-Rezi, MihaI-Bravu, Pârlita, Roșiorii, Rușețu, S1obozia-Cireșu, Slujitori-Albotesci, Stăncuța, Strâmbu, Tătaru, Ulmu și Viziru.
• Plasa Vădeni cu 23 de comune: Cazasu, Chiscani, Cotu-Lung, Dedulesci, Filipesci, Gurgueți, Ianca, Islaz, Latinu, Movila-Miresei, Osmanu, Perișoru, Romanu, Scorțaru-Nou, Scortaru-Vechiu, Surdila-Gäiseanca, Surdila-Greci, Șuțesci, Tichilesci, Tudor-Vladimirescu, Urleasca, Vădeni și Valea-Cânepei.^[5]

În anii 1920, județul era împărțit în patru plăși:

1. Plasa Călmățui (cu reședința la Făurei),
2. Plasa Ianca (cu reședința la Ianca),
3. Plasa Silistraru (cu reședința la Silistraru) și
4. Plasa Viziru (cu reședința la Viziru).

Ulterior a fost desființată Plasa Călmățui și au fost înființate alte două plăși noi:

1. Plasa I.I.C. Brătianu (cu reședința la Făurei) și
2. Plasa Vădeni (cu reședința la Vădeni).

Perioada 1925-1938

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 219.831 de locuitori, din care: 89,4% români, 3,1% evrei, 2,2% greci, 0,7% maghiari, 0,6% ruși ș.a. Din punct de vedere confesional 93,6% erau ortodocși, 3,3% mozaici, 1,2% romano-catolici ș.a.

Mediul urban

În anul 1930 populația urbană a județului era de 68.347 locuitori, dintre care 75,4% români, 9,7% evrei, 6,7% greci, 1,7% maghiari, 1,6% ruși ș.a. Ca limbă maternă domina în mediul urban româna (82,6%), urmată de greacă (5,8%), idiș (4,8%), rusă (1,9%), maghiară (1,5%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 84,4% ortodocși, 10,4% mozaici, 3,2% romano-catolici ș.a.

Perioada 1938-1940

Județul este integrat în noul Ținut Galați, vezi secțiunea Ținuturile Regatului României.

Perioada 1940-1950

Județul Brăila redevine entitate administrativ teritoriala de sine stătătoare, până la noua organizare teritorială pe regiuni din 1950.

Perioada 1950-1967

Entitatea administrativ teritorială Brăila este încorporată în Regiunea Galați, vezi secțiunea Regiunile Republicii Populare Române.

Perioada 1968 - prezent

Diviziuni administrative

Județul este format din 44 unități administrativ-teritoriale: 1 municipiu, 3 orașe și 40 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Brăila.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație	Imagine
Municipii și orașe
	Brăila	municipiu reședință de județ	180.302
	Făurei	oraș	3.592
	Ianca	oraș	10.343
	Însurăței	oraș	6.528
Comune
	Berteștii de Jos	comună	3.110
	Bordei Verde	comună	2.654
	Bărăganul	comună	3.062
	Cazasu	comună	2.939
	Chiscani	comună	5.340
	Ciocile	comună	2.802
	Cireșu	comună	3.106
	Dudești	comună	3.613
	Frecăței	comună	1.344
	Galbenu	comună	3.168
	Gemenele	comună	1.819
	Gropeni	comună	3.296
	Grădiștea	comună	2.308
	Jirlău	comună	3.059
	Mircea Vodă	comună	3.167
	Movila Miresii	comună	4.051
	Mărașu	comună	2.913
	Măxineni	comună	3.310
	Racovița	comună	1.149
	Romanu	comună	1.782
	Roșiori	comună	2.808
	Râmnicelu	comună	2.074
	Salcia Tudor	comună	2.563
	Scorțaru Nou	comună	1.261
	Siliștea	comună	1.638
	Stăncuța	comună	3.464
	Surdila-Greci	comună	1.505
	Surdila-Găiseanca	comună	2.501
	Tichilești	comună	3.864
	Traian	comună	3.339
	Tudor Vladimirescu	comună	2.107
	Tufești	comună	5.226
	Ulmu	comună	3.877
	Unirea	comună	2.399
	Victoria	comună	3.721
	Viziru	comună	5.906
	Vișani	comună	2.495
	Vădeni	comună	4.127
	Zăvoaia	comună	3.152
	Șuțești	comună	4.428

Note

Legături externe

• Consiliul Județean Brăila
• Prefectura Județului Brăila Arhivat în 9 februarie 2012, la Wayback Machine.
• Colegii uninominale pentru alegerea Camerei deputaților în județul Brăila
• Colegii uninominale pentru alegerea Senatului în județul Brăila
• Rezultatele recensamantului 2011 la Braila pe fiecare localitate
• Portalul judetului Brăila

Balta Brăilei

• Balta Mică a Brăilei, a doua Deltă a României, 14 august 2010, Adevărul
• REPORTAJ : Balta Mică a Brăilei, a doua Deltă a României, 6 august 2010, Adevărul
• REPORTAJ/Turism la Brăila: Insula cu Balta lui Terente, la super-ofertă - FOTOGALERIE, 28 martie 2011, Adevărul
• GALERIE FOTO/Balta lui Terente și patria vulturului codalb a fost declarată a doua deltă a Dunării, 16 mai 2010, Adevărul
• A doua deltă a Dunării a fost deschisă turismului. Balta Mică a Brăilei își așteaptă de astăzi vizitatorii, 20 mai 2011, Adevărul
• Ascunzătoarea lui Terente poate fi vizitată de turiști, 12 martie 2010, Adevărul

Hărți

• Harta turistică a județului Brăila

Vezi și

• Județele României
• Județele interbelice ale Regatului României
• Listă de localități din județul Brăila
• Listă de comune din județul Brăila
• Lista monumentelor istorice din județul Brăila
• Lista rezervațiilor naturale din județul Brăila
• Galeria de steme și steaguri ale județului Brăila
• Listă de publicații din județul Brăila

v • d • m Împărțirea administrativă a României Macroregiuni (NUTS-I) Regiuni (NUTS-II) Județe (NUTS-III) Macroregiunea 1 Macroregiunea 2 Macroregiunea 3 Macroregiunea 4 Nord-Vest Centru Bihor Bistrița-Năsăud Cluj Maramureș Satu Mare Sălaj Alba Brașov Covasna Harghita Mureș Sibiu Nord-Est Sud-Est Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui Brăila Buzău Constanța Galați Tulcea Vrancea Sud - Muntenia București - Ilfov Argeș Călărași Dâmbovița Giurgiu Ialomița Prahova Teleorman București Ilfov Sud-Vest Oltenia Vest Dolj Gorj Mehedinți Olt Vâlcea Arad Caraș-Severin Hunedoara Timiș