Jørn Utzon

Jørn Utzon

The Sydney Opera House, noaptea
Date personale
Născut9 aprilie 1918
Copenhaga, Danemarca
Decedat29 noiembrie 2008
Helsingør, Regiunea Hovedstaden, Danemarca[1] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatHellebæk Kirkegård[*][[Hellebæk Kirkegård |​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
CopiiJan Utzon[*][[Jan Utzon (arhitect danez)|​]]
Kim Utzon[*][[Kim Utzon (arhitect danez)|​]]
Lin Utzon[*][[Lin Utzon (Danish designer and painter)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Danemarcei[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiSydney
Kuweit
Teheran
Copenhaga
Helsingør Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteLimba daneză[2][3] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma MaterAcademia Regală Daneză de Arte Frumoase[*]  Modificați la Wikidata
Clădiri semnificativeOpera din Sydney
Casa arhitectului, Hellebæk⁠(d), Danemarca
Melli Bank, Teheran, Iran
National Assembly of Kuwait⁠(d), Kuwait City, Kuwait
Proiecte semnificativeMuzeu al artistului Asger Jorn, Silkeborg, Danemarca
Teatru, Zürich, Elveția
Teatrul Jeita, Liban,
Design semnificativSydney Opera House
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Jørn Utzon, AC⁠(d)[4] (n. , Copenhaga, Danemarca – d. , Helsingør, Regiunea Hovedstaden, Danemarca) a fost un arhitect danez. Utzon este în primul rând cunoscut pentru proiectarea clădirii Operei din Sydney (în original, Sydney Opera House), Australia, care a devenit în 2007 parte a Patrimoniului UNESCO.

The Sydney Opera House

Biografie

Utzon s-a născut în Copenhaga ca fiu al unui inginer naval și a crescut în Danemarca. Începând cu 1937 a studiat arhitectura la Universitatea din Copenhaga, lucrând ulterior pentru celebrii arhitecți Alvar Aalto și Frank Lloyd Wright. În 1950, și-a deschis propriul său birou de arhitectură în Copenhaga.

Sydney Opera House

În 1957, cu totul neașteptat, întrucât era prima sa lucrare propusă în afara Danemarcei și a spațiului scandinav, Utzon a câștigat competiția pentru proiectarea Operei din Sydney, Sydney Opera House. Desenele pe care Uzon le-a trimis depășeau criteriile minimale cerute, fiind aproape un adevărat proiect. Unul dintre arbitrii concursului, arhitectul american de origine finlandeză Eero Saarinen, a declarat că a recunoscut imediat "geniul" arhitectului și al proiectului, fiind pentru el absolut singura opțiune de ales dintre toate lucrările primite. Prin contrast, Ludwig Mies van der Rohe i-a întors efectiv spatele lui Utzon, când acesta i-a fost prezentat.

Machetă din holul Operei din Sydney, demostrând îmbinarea "cochiliilor" într-o sferă.

În cadrul vieții sale profesionale, Utzon a adus puțin câte puțin diferite schimbări conceptului său original. Spre exemplu, structurile de forma unor cochilii, care acoperă cele două holuri au fost reproiectate devenind din eliptice secțiuni sferice cu diferite raze de curbură și mărimi. Conform arhitectului, designul actual a fost inspirat de simpla cojire a unei portocale. De fapt, cele 14 forme curbate de tipul unor cochilii, dacă sunt combinate, formează o sferă completă.

În ciuda planurilor spectaculoase pe care arhitectul danez le-a avut pentru interiorul acestor holuri, Utzon nu a fost lăsat să le realizeze din motive ce țin strict de politicianismul australian al anilor ' 60. La alegerile statului New South Wales din anul 1965, guvernul liberal al Sir Robert William Askin⁠(d) a fost ales și Utzon a intrat imediat în conflict cu Ministrul lucrărilor publice, Davis Hughes⁠(d). Încercând să taie continuu din costurile proiectului, a cărui valoare totală fusese anterior masiv sub-evaluată (vedeți articolul recent a lui Bent Flyvbjerg Arhivat în , la Wayback Machine.), Hughes a început să inspecteze agresiv proiectul lui Utzon, orarul și costurile de realizare ale diferitelor segmente ale clădirii. Apoi a oprit toate plățile către Utzon, forțându-l pe acesta să demisioneze din funcția de arhitect-șef al proiectului în februarie 1966. Aceste lucruri fiind cu mult peste capacitatea lui de înțelegere și acceptare, Jørn Utzon a părăsit Australia, nemaiîntorcându-se niciodată la "locul crimei".

Imagine a Central Busineess District al orașului Sydney, având în prim plan Sydney Opera House.

După multe întâmplări, în final, The Sydney Opera House a fost terminată și inaugurată oficial de regina Elizabeth II, în calitatea ei de Regină a Australiei⁠(d). Arhitectul nu a fost invitat la ceremonie și nici măcar numele său nu a fost pomenit.

Proiecte majore realizate

Proiecte majore nerealizate

Literatură

  • Arkitektur (revistă), Copenhaga 1947 #7-9, essay Tendenser i nutidens arkitektur by Jørn Utzon and Tobias Faber
  • Arkitektur (revistă), Copenhaga 1970 #1, essay Additiv arkitektur by Jørn Utzon
  • Zodiac 5 (revistă), Milano 1959
  • Zodiac 10 (revistă), Milano 1962, essay Platforms and Plateaus: Ideas of a Danish Architect by Jørn Utzon
  • Zodiac 14 (revistă), Milano 1965
  • Sigfried Gideon: Space, Time and Architecture. Cambridge, Mass: Harvard University Press, 1967
  • Kenneth Frampton: Studies in Tectonic Culture. Cambridge, Mass. & London: MIT-Press, 1995. ISBN 0-262-56149-2
  • Françoise Fromonot: Jørn Utzon, The Sydney Opera House. Corte Madera, California: Gingko Press, 1998. ISBN 3-927258-72-5
  • Richard Weston: Utzon - Inspiration, Vision, Architecture. Denmark: Edition Bløndal, 2002. ISBN 87-88978-98-2
  • J.J. Ferrer Forés: Jørn Utzon. Obras y Proyectos. Works and Projects. Spain: GG 2006. ISBN 978-84-252-2060-9

Referințe

  1. ^ „Jørn Utzon”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Companion of the Order of Australia
  5. ^ a b „Jørn Utzon”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ https://www.danishfamilysearch.dk/kbid545222  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  8. ^ a b FamilySearch Family Tree, accesat în  
  9. ^ http://www.smh.com.au/news/world/joern-utzon-dead/2008/11/30/1227979814647.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externe

  • Utzon Center Arhivat în , la Wayback Machine. -- Web site-ul Centrului Utzon
  • Pritzker Architecture Prize 2003 Arhivat în , la Wayback Machine., including essays and photographs.
  • The Kingohouses website
  • The Sydney Opera House history
  • The Edge of the Possible Arhivat în , la Wayback Machine., 58 minute documentary, 1998, Dir: Daryl Dellora, Film Art Doco Pty Ltd
  • Design by Deception: The Politics of Megaproject Approval Arhivat în , la Wayback Machine.



v  d  m
Laureați ai Premiului Wolf pentru arte
Arhitectură
  • Ralph Erskine (1983/4)
  • Fumihiko Maki / Giancarlo De Carlo (1988)
  • Frank Gehry / Jørn Utzon / Denys Lasdun (1992)
  • Frei Otto / Aldo van Eyck (1996/7)
  • Álvaro Siza Vieira (2001)
  • Jean Nouvel (2005)
  • David Chipperfield / Peter Eisenman (2010)
  • Eduardo Souto de Moura (2013)
  • Phyllis Lambert (2016)
  • Moshe Safdie (2019)
  • Elizabeth Diller / Momoyo Kaijima / Yoshiharu Tsukamoto (2022)
Muzică
Pictură
  • Marc Chagall / Antoni Tàpies (1981)
  • Jasper Johns (1986)
  • Anselm Kiefer (1990)
  • Gerhard Richter (1994/5)
  • Louise Bourgeois (2002/3)
  • Michelangelo Pistoletto (2006/7)
  • Rosemarie Trockel (2011)
  • Cindy Sherman (2020)
Sculptură
  • Eduardo Chillida (1984/5)
  • Claes Oldenburg (1989)
  • Bruce Nauman (1993)
  • James Turrell (1998)
  • Louise Bourgeois (2002/3)
  • Michelangelo Pistoletto (2006/7)
  • Olafur Eliasson (2014)
  • Laurie Anderson / Lawrence Weiner (2017)
Agricultură · Arte · Chimie · Fizică · Matematică · Medicină
v  d  m
Laureații Premiului Pritzker
Lista câștigătorilor premiului Pritzker pentru arhitectură

 · Philip Johnson (1979) · Luis Barragán (1980) · James Stirling (1981) · Kevin Roche (1982) · Ieoh Ming Pei (1983) · Richard Meier (1984) · Hans Hollein (1985) · Gottfried Böhm (1986) · Kenzo Tange (1987) · Gordon Bunshaft / Oscar Niemeyer (1988) · Frank Gehry (1989) · Aldo Rossi (1990) · Robert Venturi (1991) · Álvaro Siza Vieira (1992) · Fumihiko Maki (1993) · Christian de Portzamparc (1994) · Tadao Ando (1995) · Rafael Moneo (1996) · Sverre Fehn (1997) · Renzo Piano (1998) · Norman Foster (1999) · Rem Koolhaas (2000) · Herzog & de Meuron (2001) · Glenn Murcutt (2002) · Jørn Utzon (2003) · Zaha Hadid (2004) · Thom Mayne (2005) · Paulo Mendes da Rocha (2006) · Richard Rogers (2007) · Jean Nouvel (2008) · Peter Zumthor (2009) · Kazuyo Sejima / Ryue Nishizawa (2010) · Eduardo Souto de Moura (2011) · Wang Shu 2012 · Toyo Ito 2013 · Shigeru Ban 2014 · Frei Otto 2015 · Alejandro Aravena 2016 · Rafael Aranda, Carme Pigem și Ramón Vilalta / RCR Arquitectes 2017 · B. V. Doshi 2018 · Arata Isozaki 2019 · Yvonne Farrell și Shelley McNamara / Grafton Architects 2020 ·

Control de autoritate