Hyperpyron

Hyperpyronul lui Manuel I Comnen, bătut la Constantinopol. Avers: + KE RO-HQEI, Bustul Lui Hristos, din față; IC XC la stânga și la dreapta; revers: MA/NOV/ÊL/DES/PO/T[ES] în stânga, Ô monogramă și POR/FYR/GEN/NÊ/T[OS] (pentru Manuel, prinț, porfirogenetul), în dreapta, Manuel stând cu fața, labarum și globus cruciger, Manus Dei / Mâna Lui Dumnezeu asupra capului împăratului, îl încoronează.

Hyperpyron (greacă ὑπέρπυρον, „foarte rafinat”, la plural: hyperpyra), sau hyperper, sau încă: hyperperion, este o monedă bizantină, în Evul Mediu.

Etimologie

Denumirea monedei hyperpyron provine din sintagma greacă nomisma hyperpyron, (în scriere greacă νόμισμα ὑπέρπυρον): „nomisma foarte rafinată”.

Istorie

A fost creată de împăratul Alexios I Comnen în 1092 pentru a înlocui nomisma, versiunea bizantină a solidusului. Hyperpyronul era din aur de cea mai bună calitate (în general, având titlul de 900‰, până la 950‰, de unde și numele său) și cântărea între 4,45 și 4,48 grame. Această monedă a fost denumită în Occident și bezant / besant (de aur). Besant este abrevierea sintagmei Byzantius nummus, adică monedă din Bizanț.

Valora 5 ducați sau 20 nomisma, deși valoarea monedelor având acest nume diferea în Cipru și în alte țări mediteraneene.

Posteritatea hyperpyronului

  • Denumirile monedelor sârbești și muntenegrene perper își au originea în denumirea monedei bizantine hyperpyron, denumite și hyperper.
Articole principale: Perper sârb și Perper muntenegrean.

Bibliografie

  • Philip Grierson, Byzantine Coins, Methuen & Co. Ltd, London – Berkeley – Los Angeles, 1982.
  • Philip Grierson, Byzantine coins, Taylor & Francis, 1982, ISBN 978-0-416713602, [1]
  • Philip Grierson, Byzantine coinage, Dumbarton Oaks, 1999, ISBN 978-0-88402-274-9, [2] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Michael F. Hendy, Studies in the Byzantine Monetary Economy c.300–1450, Cambridge University Press, 1985, ISBN 0-521-24715-2
  • Alexander Kazhdan, ed., Oxford Dictionary of Byzantium, Oxford University Press, 1991, ISBN 978-0-19-504652-6
  • Tomaso Bertele, L'iperpero bizantino dal 1261 al 1453, in: Rivista Italiana di Numismatica 59 (1957) 70-89.
  • Alan M. Stahl, The Venetian Tornesello. A medieval colonial coinage, New York, 1985, p. 5, la [3].
  • Kenneth W. Harl: Early Medieval and Byzantine Civilization: Constantine to Crusades. History/Medieval Studies 303
  • Andreas Urs Sommer: Katalog der byzantinischen Münzen in der Münzsammlung der Georg-August-Universität Göttingen. p. 16
  • Cécile Morrisson et Georg-D. Schaaf, Byzance et sa monnaie: IVe-XVe siècle: précis de numismatique byzantine, Éditions Lethielleux, Paris, 2015, ISBN 978-2-249-62312-7

Vezi și

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Hyperpyron
  • Andreas Urs Sommer, Katalog der byzantinischen Münzen in der Münzsammlung der Georg-August-Universität Göttingen. Universitätsverlag Göttingen, Göttingen 2003, ISBN 3-930457-30-X (PDF; 1,56 MB)
 Acest articol care descrie un subiect despre Evul Mediu este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.
 Acest articol cu subiect numismatic este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.


v  d  m
Imperiul Bizantin (330–1453)
Capitala · Conducători · Synkletos
Istoria
Origini · Istoria timpurie· Epoca elenistică · Renașterea macedoneană · Dinastia Teodosiană · Dinastia Comnen · Recucerirea Constantinopolului · Dinastia Paleolog · Sfârșitul
Legea
Codex Theodosianus · Corpus Juris Civilis · Ecloga · Basilika · Hexabiblos
Militar
Armata romană · Armata bizantină · Flota bizantină · Garda Varegă · Bătăliile Imperiului Bizantin · Războaie (Războiul Gotic · Războaiele Bizantino-Sasanide · Războaiele Bizantino-Bulgare · Războaiele Bizantino-Arabe (după 780) · Războiul Bizantino–Maghiar · Războaiele Bizantino-Otomane)
Religie
Arta · Literatura · Arhitectura · Muzica
State bizantine
Alte articole
Portal