Gomes Leal

António Duarte Gomes Leal (n. Lisabona, 6 iunie, 1848 — d. 29 ianuarie, 1921, Lisabona)^[1] a fost un poet și critic literar^[2] portughez.

Viața și opera

S-a remarcat în 1875 cu Claridades do Sul (Lumini din sud). În poezia sa există multe locuri comune, stilul său este de o verbozitate difuză, o cultură prost asimilată duce la grave confuzii de idei, dar el își are momentele sale de geniu pe care, din păcate, niciun alt portughez din epoca sa nu le-a atins. Virulența sa satirică manifestată în unele din compozițiile sale, reunite în parte în Anticristo și Fim de Um Mundo (Sfârșitul unei lumi), alternează cu predilecția sa pentru ocultism, cu un sentiment apocaliptic al catastrofei, care-l fac să se îndrepte, în ultimă fază, spre catolicismul copilăriei sale exprimat în História de Jesus și în Senhora da Melancolia (Doamna Melancolie).

Opere

• A Fome de Camões: Poema em 4 cantos (1870)
• O Tributo do Sangue (1873)
• A Canalha (1873)
• Claridades do Sul (1875)
• A Traição (1881)
• A Morte do Atleta (1883)
• História de Jesus para as Criançinhas Lerem (1883)
• Troça à Inglaterra (1890)
• A Senhora da Melancolia (1910)

Revista literară Egophobia i-a dedicat lui Gomes Leal un întreg număr (46/2016^[3]), incluzând poeme traduse de Dan Caragea^[4] și un amplu articol despre opera esențială a poetului, intitulat Gomes Leal sub semnul Misterului, semnat de scriitorul simbolist Oliviu Crâznic^[5].

Referințe

Bibliografie

• António José Saraiva, Istoria literaturii portugheze, Editura Univers, București, 1979

Legături externe

• pt Mais informação no Instituto Camões Arhivat în 15 ianuarie 2009, la Wayback Machine.
• pt Biografia no CITI Arhivat în 25 aprilie 2009, la Wayback Machine.
• pt Projecto Vercial
• pt Artigo na enciclopédia Universal Arhivat în 13 octombrie 2007, la Wayback Machine.