George Bernard Shaw

George Bernard Shaw
Date personale
Nume la naștereGeorge Bernard Shaw Modificați la Wikidata
Născut[1][5][6][7] Modificați la Wikidata
Dublin, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei[8][9] Modificați la Wikidata
Decedat (94 de ani)[1][9][5][7] Modificați la Wikidata
Ayot St Lawrence⁠(d), Welwyn Hatfield, Anglia, Regatul Unit[10] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatShaw's Corner[*][[Shaw's Corner (writer's house museum in Ayot St Lawrence, Hertfordshire, England)|​]][11] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluimoarte accidentală[*] (insuficiență renală) Modificați la Wikidata
PărințiGeorge Carr Shaw[*][[George Carr Shaw (Padre)|​]][2]
Lucinda Elizabeth Shaw[*][[Lucinda Elizabeth Shaw (mother of Bernard Shaw, 1830–1913)|​]][2] Modificați la Wikidata
Frați și suroriElinor Agnes Shaw[*][[Elinor Agnes Shaw ((1855-1876))|​]][2]
Lucinda Frances Shaw[*][[Lucinda Frances Shaw ((1853-1920))|​]][2]  Modificați la Wikidata
Căsătorit cuCharlotte Payne-Townshend[*][[Charlotte Payne-Townshend (scriitoare britanică)|​]] ()[2][10] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
 Regatul Unit
 Irlanda Modificați la Wikidata
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Ocupațiedramaturg Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[12][13] Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Laburist  Modificați la Wikidata
StudiiRoyal Academy of Dramatic Art
Activitatea literară
Limbilimba engleză  Modificați la Wikidata
Specie literarăsatiră  Modificați la Wikidata
Opere semnificativePigmalion
Saint Joan[*][[Saint Joan |​]]
Profesiunea doamnei Warren
Caesar and Cleopatra[*][[Caesar and Cleopatra |​]]  Modificați la Wikidata
A influențat pe
Socialism și Fabianism în UK, Colin Wilson, Kurt Vonnegut, Ray Bradbury
Note
PremiiPremiul Nobel pentru literatură[3][4]
Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat
Fellow of the Royal Society of Literature[*][[Fellow of the Royal Society of Literature (award of the Royal Society of Literature)|​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Medalia Premiului Nobel
Medalia Premiului Nobel

George Bernard Shaw (n. , Dublin, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. , Ayot St Lawrence⁠(d), Welwyn Hatfield, Anglia, Regatul Unit) a fost un dramaturg, polemicist, critic literar și activist politic irlandez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1925, considerat de unii critici ca unul din cei mai importanți dramaturgi de limbă engleză de la William Shakespeare. Shaw s-a făcut cunoscut atât ca autor de piese de teatru, cât și în calitate de critic de artă și publicist politic.

Motivația Juriului Nobel

"Pentru opera sa care este marcată de idealism și umanitate, pentru satira sa stimulatoare plină de multe ori de o singulară frumusețe poetică "[14].

Biografie

George Bernard Shaw s-a născut la Dublin în Irlanda, în familia unui mic funcționar. Întrucât resursele materiale ale părinților erau foarte limitate, Shaw n-a putut merge la universitate, lucru pe care, de altfel, nu l-a regretat, socotind că "nu prea avea ce să învețe acolo". La vârsta de 20 de ani pleacă la Londra și își încearcă forțele în gazetărie și literatură. Primul său roman "Lipsă de maturitate" (Immaturity) i-a fost respins de editura "Chapman and Hall". Atras de mișcarea socialistă, devine în 1884 unul dintre fondatorii "Societății fabienilor" (Fabian Society), din care s-a format mai târziu partidul laburist englez. Scrie un mare număr de articole și pamflete pe teme sociale și politice, remarcându-se ca publicist cu un stil caustic și combativ. Continuă și activitatea literară și reușește să publice primele romane: "Un socialist individualist" (An Unsocial Socialist, 1884), "Profesiunea lui Cashel Byron" (Cashel Byron's Profession, 1885), "Dragoste printre artiști" (Love Among Artists, 1887). Shaw este atras de teatrul realist al scriitorului norvegian Henrik Ibsen și scrie eseul "Chintesența Ibsenismului" (The Quintessence of Ibsenism, 1891), devine admirator al muzicii lui Richard Wagner, pe care îl apără împotriva publicului englez refractar în cartea "Wagnerianul perfect" (The Perfect Wagnerite, 1898).

Încă din 1885 Shaw a început să scrie o piesă de teatru în colaborare cu William Archer, dar ei nu s-au putut înțelege și piesa a fost abandonată. Shaw a extras schițele inițiale și, dezvoltându-le, a creat prima sa piesă "Casele văduvilor" (Widowers' Houses), reprezentată în 1892. Această piesă și cele ce au urmat au provocat o adevărată controversă în lumea teatrală și literară. Popularitatea lui a crescut însă cu fiecare nouă piesă, iar la sfârșitul secolului Shaw era deja cunoscut ca cel mai de seamă dramaturg al timpului. Devenit celebru, a continuat până la sfârșitul vieții să participe la viața social-politică. Poziția lui era ambiguă, salută revoluția socialistă din Rusia și se declară entuziast după vizita făcută în Uniunea Sovietică în anii 30, anii marilor epurări staliniste, în același timp condamnă regimurile totalitare și este adept al democrației. A murit în 1950 la vârsta de 94 de ani în reședința sa din Ayot Saint Lawrence.

Opera

În opoziție cu dramaturgia superficială a epocii, Bernard Shaw l-a luat ca model pe Ibsen, în care vedea pe unul dintre cei mai mari maeștri ai artei realiste. Dar spre deosebire de Ibsen, al cărui teatru avea mai mult un caracter tragic, Shaw era înclinat spre umor și satiră, creând situații care uimesc la început prin caracterul lor neobișnuit. Oricât de paradoxale ar fi însă, ele conțin, în fond, conflicte din viața reală, redate de autor cu multă finețe. Shaw smulge măștile, dezvăluind contradicțiile flagrante ale vieții. În majoritatea pieselor lui, problema este pusă și rezolvată nu prin acțiune, ci prin replicile spirituale ale personajelor, care vorbesc deschis despre diferite aspecte din viața societății. Procedeul preferat al scriitorului este paradoxul. Sub masca unui bufon, el caută astfel să expună publicului adevăruri amare, îmbrăcându-le în forma unor paradoxuri pline de haz.

"Piese neplăcute" (Plays Unpleasant)

Shaw și-a intitulat primul ciclu de opere dramatice "Piese neplăcute" (Unpleasant Plays). Publicului i se înfățișează "nu numai comedia și tragedia caracterelor sau destinelor individuale, ci și acele grozăvii sociale care sunt o urmare a faptului că englezul mijlociu, simplu, oricât de amabil ar fi în viața personală, ca cetățean închide ochii asupra celor mai josnice abuzuri..."

"Piese plăcute" (Plays Pleasant)

Shaw arată că de-a-lungul secolelor au fost create tot felul de iluzii romantice pentru a se înfrumuseța realitatea. Ori, scopul pe care și l-a propus el în "Piesele plăcute" (Pleasant Plays) a fost tocmai de a spulbera aceste iluzii, de a sădi în oameni o concepție lucidă asupra diferitelor fenomene ale vieții.

  • 1894Armele și omul (Arms and the Man)
  • 1894Candida (Candida)
  • 1895Omul destinului (The Man of Destiny)
  • 1897Nu poți spune niciodată (You Never Can Tell)

"Trei piese pentru puritani" (Three Plays for Puritans)

  • 1897Discipolul diavolului (The Devil's Disciple)
  • 1898Convertirea căpitanului Brassbound (Captain Brassbound's Conversion)
  • 1899Cezar și Cleopatra (Caesar and Cleopatra)

Perioada până la primul război mondial

Piese cu conținut filozofic

Comedii

  • "Maiorul Barbara" (Major Barbara, 1905)
  • "Căsătoria" (Getting Married, 1908)
  • "Mezalianța" (Misalliance, 1910)
  • "Androcle și leul" (Androcles and the Lion, 1912)
  • "Pygmalion" (Pygmalion, 1912), piesă devenită foarte populară ca musical în prelucrarea lui David Lean sub numele My Fair Lady.

Opera tardivă

  • "Casa inimilor sfărâmate" (Heartbreak House, 1919)
  • "Înapoi la Matusalem" (Back to Methuselah, 1921)
  • "Sfânta Ioana" (Saint Joan, 1923), în care înfățișează în mod critic procesul și condamnarea eroinei franceze Jeanne d'Arc. Pentru această piesă i se conferă în 1925 Premiul Nobel pentru literatură.
  • "Căruța cu mere" (The Apple Cart, 1929)
  • "Prea adevărat ca să fie frumos" (Too True to be Good, 1932)
  • "La strâmtoare" (On the Rocks, 1933)
  • "Prostănacul din insulele neașteptate" (Simpleton of the Unexpected Isles, 1936)
  • "În zilele de aur ale bunului rege Carol" (In the Golden Days of Good King Charles, 1936)

Corespondență

Pe lângă schimbul de scrisori cu personalități ale epocii sale, în special literați sau oameni politici, corespondența lui Bernard Shaw cu actrițele Ellen Terry și Mrs. Parick Cambell a rămas ca exemplu al genului epistolar, dezvăluind și multe întâmplări inedite petrecute în timpul îndelungatei sale vieți.

Note

  1. ^ a b c d „George Bernard Shaw”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d e Kindred Britain 
  3. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1925/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ a b Bernard Shaw (în engleză), RKDartists 
  7. ^ a b c d George Bernard Shaw, SNAC, accesat în  
  8. ^ „George Bernard Shaw”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ a b c Шоу Джордж Бернард, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]  |access-date= necesită |url= (ajutor)
  10. ^ a b Oxford Dictionary of National Biography 
  11. ^ Find a Grave, accesat în  
  12. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  13. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  14. ^ Laureații Premiului Nobel pentru Literatură - Almanah "Contemporanul", 1983 , pag 177

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de George Bernard Shaw
Wikicitat
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de George Bernard Shaw.

Articole biografice

  • G.B. Shaw, apologet al stalinismului și al uciderii în masă Arhivat în , la Wayback Machine., Andreea Lupșor, Historia, accesat la 14 februarie 2012


v  d  m
Laureații Premiului Nobel pentru Literatură

Sully Prudhomme (1901) · Theodor Mommsen (1902) · Bjørnstjerne Bjørnson (1903) · Frédéric Mistral / José Echegaray (1904) · Henryk Sienkiewicz (1905) · Giosuè Carducci (1906) · Rudyard Kipling (1907) · Rudolf Eucken (1908) · Selma Lagerlöf (1909) · Paul Heyse (1910) · Maurice Maeterlinck (1911) · Gerhart Hauptmann (1912) · Rabindranath Tagore (1913) · Romain Rolland (1915) · Verner von Heidenstam (1916) · Karl Gjellerup / Henrik Pontoppidan (1917) · Carl Spitteler (1919) · Knut Hamsun (1920) · Anatole France (1921) · Jacinto Benavente (1922) · William Yeats (1923) · Władysław Reymont (1924) · George Bernard Shaw (1925)

Listă completă · 1901– 1925 · 1926– 1950 · 1951– 1975 · 1976– 2000 · 2001– present


v  d  m
Piesele lui George Bernard Shaw
Anii 1870
  • Passion Play
Anii 1880
  • Un Petit Drame
Anii 1890
  • Widowers' Houses
  • The Philanderer
  • Profesiunea doamnei Warren
  • Arms and the Man
  • Candida
  • The Man of Destiny
  • You Never Can Tell
  • Discipolul diavolului
  • The Gadfly
  • Caesar and Cleopatra
  • Captain Brassbound's Conversion
Anii 1900
  • The Admirable Bashville
  • Man and Superman
  • Don Juan in Hell (actul III al Man and Superman)
  • John Bull's Other Island
  • How He Lied to Her Husband
  • Major Barbara
  • Passion, Poison, and Petrifaction
  • The Doctor's Dilemma
  • The Interlude at the Playhouse
  • Căsătoria
  • The Shewing-Up of Blanco Posnet
  • Press Cuttings
  • The Fascinating Foundling
  • The Glimpse of Reality
Anii 1910
  • Misalliance
  • The Dark Lady of the Sonnets
  • Fanny's First Play
  • Androcles and the Lion
  • Overruled
  • Beauty's Duty
  • Pygmalion
  • Great Catherine
  • The Music Cure
  • O'Flaherty V.C.
  • The Inca of Perusalem
  • Augustus Does His Bit
  • Macbeth Skit
  • Annajanska, the Bolshevik Empress
  • Heartbreak House
  • Back to Methuselah
Anii 1920
  • A Glimpse of the Domesticity of Franklyn Barnabas
  • Jitta's Atonement
  • Saint Joan
  • The Apple Cart
Anii 1930
  • Too True to Be Good
  • How These Doctors Love One Another!
  • A Village Wooing
  • On the Rocks
  • The Simpleton of the Unexpected Isles
  • The Six of Calais
  • O femeie cu bani
  • Arthur and the Acetone
  • Cymbeline Refinished
  • Geneva
  • In Good King Charles's Golden Days
Anii 1940
Anii 1950
  • Why She Would Not
Listă de piese de teatru irlandeze  • Proiect:Teatru  • Portal:Teatru


Control de autoritate