Epica Magna

Epica Magna
Informații generale
AutorNichita Stănescu
Ediția originală
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Epica Magna este un volum de poezii al poetului român Nichita Stănescu publicat în 1978[1] la Editura Junimea, cu ilustrații de Sorin Dumitrescu.

Pentru acest volum, Nichita Stănescu va primi premiul „Mihai Eminescu” din partea Academiei.[2]

Volumul conține poeziile:

  • Descrierea lui A
  • Pean
  • Roata cu o singură spiță
  • Clipa cea repede
  • Amintiri de când eram piatră
  • Respirarea aerului de sub aripă
  • Prăbușirea unui vultur într-un om
  • Finish
  • Colinda colindelor
  • Anatomia, fiziologia și spiritul
  • Fulgerul și frigul
  • O confesiune
  • A muri în zbor
  • Metamorfozele
  • Dezîmblânzirea
  • Rosinanta
  • Starea pe loc
  • Cina generală
  • Blestemat, ah, ochi de piatră]
  • Fiziologia unui sentiment
  • Autoportret
  • De ce?
  • Creionul plin de sânge
  • A pierde tot ce se poate pierde
  • Strigăt de fericire
  • Cântec (Pe nervul acestei priviri)
  • Omorârea calului
  • Oratoriu
  • Înaintare
  • Schimbarea
  • Contemplarea lumii din afara ei
  • Cântec (Se urâțise trupul gândit)
  • Patru afirmații în sprijinirea realului
  • Blândele și ferocele activități ale însuflețitelor și neînsuflețitelor
  • Haiku
  • Hieroglifa
  • Cântec (Absență murdară și așteptare)
  • Greșirea cerului
  • Smulgerea măștii
  • Noaptea metalelor
  • Venise vremea
  • Privind-o, mama mea
  • Învățăturile cuiva către fiul său
  • Declarația dreptului dragostelor omului
  • Din timpul unei zile
  • Falstaff sau evitarea unui mit
  • Tablou cu orbi
  • Defăimarea răului
  • Un om de cal
  • Săgetarea cerbului stretin și harponarea peștelui vidros
  • Daimonul meu către mine


v • d • m
Opera lui Nichita Stănescu
Volume de poezii
Sensul iubirii (1960)  • O viziune a sentimentelor (1964)  • Dreptul la timp (1965)  • 11 elegii (1966)  • Roșu vertical (1967)  • Oul și sfera (1967)  • Laus Ptolomaei (1968)  • Necuvintele (1969)  • Un pământ numit România (1969)  • În dulcele stil clasic (1970)  • Belgradul în cinci prieteni (1971)  • Măreția frigului (1972)  • Cartea de recitire (1972)  • Epica Magna (1978) • Operele imperfecte (1979)  • Noduri și semne (1982)  • Oase plângând (1982) • Respirări (1982) • Antimetafizica (1985)
Volume antologice
Alfa (carte) (1967)  • Clar de inimă (1973) • Ordinea cuvintelor (1985)  • Nichita Stănescu - Opere (2002)
Cioturi  • Imagini
Acest articol despre Nichita Stănescu este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui !
  1. ^ Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Mihaela Radu (2021). Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic. Darkoprint. p. 585.
  2. ^ Nichita Stănescu (). Noduri și semne. Curtea Veche Publishing. p. 12.