Efectele zborului spațial asupra corpului uman

Comparații de radiații a unei expuneri îndelungate pe Marte

Oamenii sunt fiziologic bine adaptați la viața pe Pământ. Prin urmare, zborul spațial are multe efecte negative asupra organismului[1]. Efectele adverse cele mai semnificative ale imponderabilității pe termen lung sunt atrofirea musculară și „deteriorarea” scheletului[2]. Alte efecte semnificative includ o încetinire a funcțiilor sistemului cardiovascular, scăderea producției de globule roșii din sânge, tulburări de echilibru și o slăbire a sistemului imunitar. Simptome minore includ redistribuirea lichidului din corp (determinând apariția „feței-lună”, care este un aspect tipic al astronauțior care se confrunta cu imponderabilitate)[3][4], pierdere de masă corporală, congestie nazală, tulburări de somn și excesul de flatulență. Cele mai multe dintre aceste efecte încep să se inverseze rapid la întoarcerea pe Pământ.

Problemele ingineriei asociate cu plecarea de pe Pământ și dezvoltarea sistemelor de propulsie în spațiu au fost examinate de peste un secol și s-au efectuat numeroase cercetări în acest domeniu. În ultimii ani a existat o creștere a cercetărilor cu privire la problema modului în care oamenii pot supraviețui și lucra în spațiu pentru perioade lungi și, eventual, nedeterminate de timp. Această întrebare necesită informații de la științele fizice și biologice și a devenit acum cea mai mare provocare (în afara de finanțare) cu care se confruntă explorarea umană a spațiului. Un pas fundamental în depășirea acestei provocări este încercarea de a înțelege efectele și impactul călătoriei spațiale pe termen îndelungat asupra corpului uman.

Vezi și

Referințe

  1. ^ Chang, Kenneth (). „Beings Not Made for Space”. New York Times. Accesat în . 
  2. ^ Kanas, Nick; Manzey, Dietrich (), „Basic Issues of Human Adaptation to Space Flight”, Space Psychology and Psychiatry, Space Technology Library, 22: 15–48, doi:10.1007/978-1-4020-6770-9_2 
  3. ^ „Health and Fitness”. Space Future. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Toyohiro Akiyama (). „The Pleasure of Spaceflight”. Journal of Space Technology and Science. 9 (1): 21–23. Arhivat din original la . Accesat în . 


v  d  m
Zborul spațial
Generalități
Astrodinamică • Istorie (Cursa Spațială • Accidente și incidente • Recorduri) • Politica spațială • Legea spațial • Zbor spațial privat
Aplicații
Astronomie • Sateliți de comunicație (Internet • Radio • TelefonTeleviziune) • Navigație prin satelitMilitarizarea spațiului • Arhitectură spațială • Explorarea spațiului • Meteorologie spațială
Zbor spațial
cu echipaj
Generalități
Astronaut • Sistem de menținere a vieții (Activitate extravehiculară • Costum spațial) • Activitate extravehiculară • Imponderabilitate • Turism spațial • Colonizarea spațiului • Lista zborurilor spațiale cu echipaj uman (1961–1970 • 1971–1980 • 1981–1990 • 1991–2000 • 2001–2010 • 2011–2020 • 2021–prezent)
Programe
Vostok • Mercury • Voshod • Gemini • Soiuz • Apollo • (Skylab Apollo–Soyuz) • Space ShuttleMir (Shuttle–Mir) • Stația Spațială Internațională • Shenzhou • Tiangong
Pericole
Efectele zborului spațial asupra corpului uman (Sindromul de adaptare cosmică) • Radiație cosmică • Supraviețuire • Vreme
Navă spațială
Vehicul de lansare • Navă spațială robotizată • Rachetă • Propulsia navei spațiale • Planor spațial
Destinații
Suborbitale • Orbitale (geocentrice • geosincrone) • Interplanetare • Interstelare • Intergalactice
Lansare spațială
Ascensiune directă • Viteză de eliberare • Sistem de lansare nereutilizabil și reutilizabil • Rampă de lansare • Lansare spațială fără rachetă • Cosmodrom
Agenții spațiale
Argentina CoNAE • Brazilia AEB • Canada CSA • Republica Populară Chineză CNSA • Uniunea Europeană ESA • Franța CNES • Germania DLR • India ISRO • Indonezia LAPAN • Iran ISA • Israel ISA • Italia ASI • Japonia JAXA • Coreea de Nord NADA • Coreea de Sud KARI • Pakistan SUPARCO • Rusia Roscosmos • Suedia SNSB • Ucraina SSAU • Regatul Unit UKSA • Statele Unite ale Americii NASA