Cristian, Sibiu

Cristian
—  sat și reședință de comună  —
Biserica fortificată din Cristian
Biserica fortificată din Cristian
Cristian se află în România
Cristian
Cristian
Cristian (România)
Localizarea satului pe harta României
Cristian se află în Județul Sibiu
Cristian
Cristian
Cristian (Județul Sibiu)
Localizarea satului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 45°47′1″N 24°1′41″E ({{PAGENAME}}) / 45.78361°N 24.02806°E

Țară România
Județ Sibiu
Comună Cristian

SIRUTA143496
Atestare1223

Suprafață
 - Total71,16 km²
Altitudine444 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total4.116 locuitori
 - Densitate49 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal557085
Prefix telefonic+40 x579 [1]

Prezență online

Cristian în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Cristian în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Cristian în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cristian (în germană Großau, în maghiară Kereszténysziget, în latină Insula Christiana)[2] este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află la altitudinea de 444 m.

Istoric

Prima atestare documentară în anul 1223, sub denumirea latină Insula Christana. Se presupune că localitatea a fost colonizată la cererea regelui Ungariei Géza II, în cursul primului val de colonizări, între 1141-1161.

În 1493, localitatea este incendiată de năvălitorii turci.

În perioada 1472-1498 are loc transformarea bazilicii romanice într-o biserică gotică cu trei nave. Nava principală are lungimea de 18,3m și lățimea de 17,5m, corul principal are lungimea de 15,5m și lățimea de 8,4m. Coama acoperișului se înalță la 28,4m, respectiv 26,3 m.

În 1529, localitatea a fost din nou incendiată, de data aceasta de ostași ai boierului muntean Drăgan, care au asediat în septembrie Sibiul.

În 1553 localitatea a fost decimată de epidemiile de holeră și de ciumă. Au urmat patru alte epidemii în 1706 și1755.

În 16 septembrie 1599 biserica fortificată a fost cucerită și prădată de Mihai Viteazul. Cu această ocazie, preotul Heintzius a fost torturat și spânzurat în sacristie.[3]

În 1658 a avut loc prima invadare a localității de către tătarii care au asediat în Sibiul. Satul a fost din nou incendiat.

În 1690 se ține în biserica fortificată o adunare a Dietei Transilvaniei, ocazie cu care nobilul Emerich Tököly a fost ales principe al Transilvaniei.

În 1719, în biserică se construiește un nou altar, în stil baroc.

În perioada 1721-1736, ca urmare a epidemiilor, populația satului scade drastic. Din 176 gospodării recenzate în 1508, mai rămân 63 de gospodării populate. Alte 32 sunt în paragină.

Se reconstruiește o parte a zidului de incintă și, cu ajutorul inspectorului Clockner din Sibiu, se reabilitează biserica.

În anul 1734, sub domnia lui Carol al VI-lea, Împărat Roman, din ținuturile aflate sub dominația Casei de Habsburg au fost deportați în Transilvania protestanții ce trecuseră la confesiunea evanghelică luterană. Deportarea celor peste 800 de persoane, din care în jur de 200 din Carintia, a fost mascată sub denumirea germană de Transmigration. Aceștia s-au stabilit în trei sate din apropiere de Sibiu: Neppendorf (Turnișor, azi cartier al Sibiului), Großau (Cristian, Sibiu) și Großpold (Apoldu de Sus, Sibiu), și sunt cunoscuți sub denunirea de Landler, iar așezarea lor în aceasă zonă ca Landlersiedlung.

În perioada 1735-1738 în Cristian sunt colonizați 160 de astfel de imigranți, veniți mai ales din localitățile austriece Hallstatt, Ischl, Gosau, Lauben și Goisern.

În 1752-1756 vine un nou val de imigranți landleri din Austria Superioară

În 1775, biserica primește o orgă, construită de Johannes Hahn.

În 1805 se reface și se înalță turnul bisericii, deteriorat de un cutremur. Se construiesc cele patru turnuri de colț.

În 1891 satul este din nou victima unui mare incendiu.

În ianuarie 1945 populația de etnie germană din sat a fost deportată în URSS. Pe 13 ianuarie 1945, au fost ridicați de la casele lor 348 de germani, din care 51 au murit pe drum sau în lagărele de muncă sovietice. Ultimii supraviețuitori s-au întors acasă în 1952.

În martie-iunie 1945, prin reforma agrară, populația germană a fost deposedată de pământuri (din care în proporție de 98% au fost date populației românești), pierzând și cetățenia și dreptul de vot.

În 1972-75 s-a trecut la ample reparații ale bisericii fortificate și la îndepărtarea efectelor cutremurului.

Din 1974, Nicolae Ceaușescu a inițiat emigrarea populației germane din Transilvania. Din cei 2.640 de sași existenți în Cristian în anul 1974, la Revoluția română din 1989 mai erau rămași 1.871. Prin dreptul la liberă emigrare de după 1989, s-a ajuns ca în 1996 să mai fie în sat doar

Nume

În dialectul săsesc numele de Großau a fost pronunțat ca Grisaa, Griza, Grusaa, Grusâ, Girezâ, Grîssâ.

Monumente istorice

Obiective memoriale

  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Obeliscul, ridicat în anul 1930 în memoria Eroilor Români, este amplasat în cimitirul Bisericii Ortodoxe. Monumentul are o înălțime de 2,40 m, pe un soclu de 0,70 m și este realizat din beton. Pe fațada Obeliscului sunt înscrise: „EROI DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL - 1914-1918“, precum și numele a 44 eroi români.
  • Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Obeliscul se găsește amplasat în fața sediului Primăriei, fiind dezvelit în anul 1959, în memoria eroilor români căzuți în anul 1944. Acest monument este realizat din beton, placat cu marmură pe fațadă și este protejat cu un gard din lemn. Pe placa din marmură sunt inscripționate următoarele: “Ioan Nistor, căzut pe câmpul de luptă în 1944, în etate cde 29 ani. În Munții Tatra, în pământ străin/ muri și fiul tot în luptă/ Era cu sufletul de doruri plin/ Ca o mlădiță din stejarul țării ruptă/ Lângă eroul tată-și află veșnicul alin“.

Vezi și

Galerie de imagini

  • Școala din Cristian
    Școala din Cristian
  • Cristian (biserica fortificată săsească)
    Cristian
    (biserica fortificată săsească)
  • 1826 - Danga pentru vitele din Cristian
    1826 - Danga pentru vitele din Cristian

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Thomas Nägler (). „Așezarea sașilor în Transilvania, Capitolul 5. Transilvania din secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea”. Editura Kriterion. p. 155.  |url= lipsă sau vid (ajutor)
  3. ^ Großau (în germană), www.siebenbuerger.de 

Legături externe

  • Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
  • de Site oficial
  • de Kleine Chronik von Gemeinde und Kirchenburg Großau Scurtă cronică a comunității și cetății fortificate a Cristianului
  • Repertoriul arheologic al județului Sibiu
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Cristian


v  d  m
Bisericile sașilor din Transilvania
 
 
 
Bărcuț • BeiaBod • Brașov • BuneștiCincșorCincuCațaCodleaCristianCrițDaciaDrăușeniFăgărașFeldioaraFeldioara (cetate)Felmer • Fișer • GhimbavHălchiuHălmeagHărmanHomorodLovnicMăierușMercheașaMeșendorfPrejmerRâșnovRoadeșRodbavRotbavRupeaRupea (cetate)SânpetruSeliștatȘercaiaȘoarșTicușu VechiToarclaUngraViscriVulcan
 
OrăștieRomos
 
ApoldArchitaBăgaciuBatoșCloașterfCrișCundDaneșDaia-MureșDedradDomaldFilitelnicHetiurIdeciu de JosIdeciu de SusIdiciuLogigMăgherușOrmenișPeteleaReghinSântioanaȘaeșSaschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • SenereușSighișoara ISighișoara IISighișoara IIIStejăreniiȚigmandru UilaViișoaraVulcanZagăr
 
AgârbiciuAgnitaAlma ViiAlțâna • Apoldu de Sus • ApoșAțelAvrigAxente SeverBaznaBiertanBoartaBoianBrădeniBrateiuBraduBruiuBuiaBuzdCârțaChirpărCisnădieCisnădioara (Sf. Mihail)Copșa MareCristianCurciuDaia-SibiuDârlosDealu FrumosDobârcaDupușFloreștiGherdealGiacășGusu • Gușterița • HambaHașagHoghilagHosmanIacobeniIghișu NouLasleaMălâncravMarpodMediașMerghindealMetișMicăsasaMiercurea Sibiului • Mighindoala • MoardășMoșnaMovileNemșaNetușNocrichNoiștatNouNou SăsescPăucaPelișorProdProștea Mare (Târnava) • Răvășel • RetișRichișRoandolaRoșiaRujaRuscioriRușiSăcădateȘaroș pe TârnaveȘeica MareȘeica MicăȘelimbărSlimnicSlimnic (cetate)Șmig • Șoala • ȘomartinStejărișuȘura MareȘura MicăTălmaciuTurnișorȚapuValchidValea ViilorVărdVelț • Veseud (Chirpăr) • VurpărZlagna
v  d  m
Bisericile maghiarilor și secuilor din Transilvania
 
 
Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • DiosigFughiuHodoș • Marghita I • Marghita II • MișcaOradea IOradea IIParhidaPalotaPoșoloacaRemetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • ȘiștereaTămașda • Tăuteu • Tileagd
 
 
 
AghireșuAitonAlunișAlunișuBădeniBădeștiBăgaraBicălatuBonțidaBoteniCămărașuCăpușu MareCăpușu MicCătinaCâmpia TurziiChesăuChidea IChidea IIChidea IIIChinteniCiumăfaiaCluj ICluj IICorneștiCubleșu SomeșanCuzdrioaraDârjaDej IDej IIDăbâcaDiviciorii MariDorolțuDumbravaFeldioaraFizeșu GherliiGheorghieniGherlaGhiroltGiulaHuedinInucuIzvoru CrișuluiLeghiaLegiiLuna de JosLuna de SusLuncaniMănăstireniMeraMihai Viteazu IMihai Viteazu IIMintiu GherliiMoldoveneștiNăsalNimaNireșOcna DejuluiOrmanPanticeuPălatcaPlăieștiRăscruciSănduleștiSâncraiuSic ISic IIStejerișStoianaSuceaguTiocu de JosTiocu de SusTurda ITurda IITurda IIITureniUngurașVaida-CămărașVăleniViișoaraVișteaVlaha
 
Aita Mare • Aita Medie • Aita Seacă • AlbișAraciArcușBaraolt • Bățanii Mari I • Bățanii Mari IIBelaniBelin IBelin II • Biborțeni • Bicfalău • Bodoc • Brateș • Calnic I • Calnic II • Catalina • Căpeni • CernatChichișChilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de SusEstelnicGhelințaGhidfalăuHăghigHătuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisnău • LungaMărcușaMărtineniOjdulaOzunPădureni • Petriceni • Poian • Racoșul de Sus • ReciSaciova • Sâncraiu • SântionluncaSânzieniSfântu GheorgheTârgu Secuiesc ITârgu Secuiesc IITuria • Valea Crișului • ZăbalaZălanZoltan
 
ArmășeniAtiaAtidAvrămeștiBisericaniBodogaiaBrădeștiCârța • Ciucsângeorgiu • CorundCozmeniCrăciunelCrișeniCristuru SecuiescCușmedDaiaDârjiuDealuDelnițaDitrău IDitrău IIEliseniFeliceniFiliașFirtănușForțeniGheorgheniInlăceniJoseniLeliceniLăzarea ILăzarea IILupeniLutițaMătișeniMedișoru MareMihăileni IMihăileni IIMisenteaMugeniMujnaOcna de JosOcna de SusOdorheiu Secuiesc IOdorheiu Secuiesc IIOdorheiu Secuiesc IIIOdorheiu Secuiesc IVPăltinișPlăieșii de JosPolonițaPorumbenii MariPorumbenii MiciPraidRacuRugăneștiSatu MicSatu NouSândominicSânmartin ISânmartin IISântimbruSecuieniȘimoneștiȘumuleu CiucTărceștiTăureniTârnovițaTeleacTurdeniUlieșValea StrâmbăVăleniZetea
 
 
 
AbudAcățariAdămușAgrișteuAlbeștiApalinaBahneaBandBâraBerghiaBordoșiuBrâncoveneștiBreazaBudiu MicCălimăneștiCălugăreniCălușeriCânduCeuașu de CâmpieChendu MicChinariChibedCintaCipăuCorneștiCotușCrăieștiCuciCuieșdCulpiuDămieniDeajDeleniDumbrăvioaraDumitreniErceaEremieniEremituFântâneleFilpișu MareFilpișu MicGălățeniGheorghe DojaGhindariGhineștiGlăjărieGogan-VaroleaGoreniGorneștiHărănglabHărțăuHodoșaIernutIslaLeordeniMaiadMădărașMăgheraniMătriciMitreștiMoșuniMureniNicoleștiPapiu IlarianPănetPăcureniPăsăreni IPăsăreni IIPădureniPerișPetrilaca de MureșRigmaniRoteniRouaSărățeniSâncraiu de Mureș ISâncraiu de Mureș IISângeorgiu de PădureSânpaulSânsimionSântana de MureșSântana NirajuluiSânvăsiiSeucaSolocmaSovataStejerișSuplacSuseni • Târgu Mureș • TârnăveniTorbaTrei Sate I • Trei Sate II • VăleniiVălenii de MureșVețcaVânătoriVoivodeni
 
 
 
v  d  m
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sibiului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte Scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească
Localități principale
AmnașAvrigBraduBungardCașolțCisnădie • Cristian • DaiaGura RâuluiGușterițaHambaMohuNouPoplacaRășinariRâu SaduluiRoșiaRuscioriSăcădateSaduSibiuSlimnicȘelimbărȘura MareȘura MicăTurnișorVeștemVurpăr
Scaunul filial al Tălmaciului
BoițaRacovițaSebeșu de JosSebeșu de SusTălmaciuTălmăcelTurnu Roșu/Porcești • Plopi (localitate dispărută)
Scaunul filial al Săliștei
Alte domenii
Sursa 1 împarte Scaunul în localități principale, scaune filiale și alte domenii, iar Sursa 2 nu face precizări.
Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează localitățile principale, exceptând filialele și alte domenii, listă aparținând lui G.E.Müller.
Sursa 3 — diploma regelui Ladislau al V-lea din 1453 care menționeză satul Plopi (vezi aici) ca aparținător Scaunului filial al Tălmaciului.
v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Sibiu
Reședința
Sibiu (147.245 loc.)
Stema judeţului Sibiu
Municipii

Mediaș (47.204 loc.)

Orașe

Agnita (8.732 loc.) · Avrig (12.815 loc.) · Cisnădie (14.282 loc.) · Copșa Mică (5.404 loc.) · Dumbrăveni (7.388 loc.) · Miercurea Sibiului (3.910 loc.) · Ocna Sibiului (3.562 loc.) · Săliște (5.421 loc.) · Tălmaciu (6.905 loc.)

Comune
Sate
Sate din județul Sibiu
v  d  m
Localități de pe DN1
Terminus
București (Șoseaua București–Ploiești)
DN1
Județul Ilfov
Județul Prahova
Județul Brașov
Județul Sibiu

Arpașu de Jos • Scoreiu • Porumbacu de Jos • Avrig • Bradu • Sibiu • Cristian • Săcel • Săliște • Apoldu de Sus • Miercurea Sibiului

Județul Alba

Sebeș • Alba Iulia • Sântimbru • Teiuș • Țifra • Aiud • Mirăslău • Decea • Inoc • Unirea

Județul Cluj

Câmpia Turzii • Turda • Copăceni • Tureni • Feleacu • Cluj-Napoca • Florești • Gilău • Căpușu Mare • Păniceni • Izvoru Crișului • Șaula • Huedin • Poieni • Ciucea • Negreni • Bucea

Județul Bihor
v  d  m
Localități traversate de DN7
Terminus
București (Șoseaua Chitilei)
DN7
Județul Ilfov
Județul Dâmbovița
Județul Argeș
Județul Vâlcea

Milcoiu • Blidari • Racovița • Râmnicu Vâlcea • Olteni • Gura Văii • Seaca • Călimănești • Căciulata • Golotreni • Căciulata • Drăgănești • Călinești • Tuțulești • Balota • Robești • Câinenii Mari • Râu Vadului

Județul Sibiu

Tălmaciu • Șelimbăr • Sibiu • Cristian • Săcel • Săliște • Apoldu de Sus • Miercurea Sibiului

Județul Alba
Județul Hunedoara

Orăștie • Simeria • Deva • Mintia • Vețel • Ilia • Burjuc • Zam

Județul Arad

DN1  • DN2  • DN3  • DN5  • DN7