Comuna Călățele, Cluj
| Călățele | |
| — comună — | |
 Biserica de lemn, dispărută într-un incendiu, din satul Dealu Negru | |
  Călățele Călățele (România) | |
| Coordonate: 46°45′45″N 23°00′26″E ({{PAGENAME}}) / 46.76250°N 23.00722°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 56461 |
| Atestare | 1408 [1] |
| Reședință | Călățele |
| Sate componente | Călățele, Călata, Dealu Negru, Finciu, Văleni |
| Guvernare | |
| - Primar | Vasile Tripon[*][3][4] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 74,69 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.307 locuitori |
| - Densitate | 36,52 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407135 |
| Prefix telefonic | +40 x64 [2] |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Călățele (în maghiară Kiskalota, în germană Kelezel) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Călata, Călățele (reședința), Dealu Negru, Finciu și Văleni.
Date geografice
Comuna este situată la poalele de nord-est ale Măgurii Călățele, pe cursul superior al pârâului Călata, la 15 km de Huedin și 65 km de Cluj-Napoca. Pârâul Călata este afluent al Crișului Repede, în care se varsă la Huedin.
Se învecinează la sud cu comuna Beliș, la vest cu comuna Mărgău, la nord cu comuna Sâncraiu și la est cu comunele Mănăstireni și Râșca. Se află în zona de contact dintre Depresiunea Huedin-Călățele (Țara Călatei) și zona Munților Apuseni. În trecut localitatea a fost un important centru de exploatare forestieră și a turbei.
Clima este continental-moderată, cu temperaturi medii anuale de 4-8 °C.
Demografie
Componența etnică a comunei Călățele
Români (62,29%)
Romi (16,91%)
Maghiari (8,67%)
Alte etnii (0,09%)
Necunoscută (12,05%)
Componența confesională a comunei Călățele
Ortodocși (73,26%)
Reformați (9,23%)
Fără religie (1,34%)
Penticostali (1,21%)
Baptiști (1,08%)
Alte religii (0,91%)
Necunoscută (12,96%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Călățele se ridică la 2.307 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.243 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (62,29%), cu minorități de romi (16,91%) și maghiari (8,67%), iar pentru 12,05% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,26%), cu minorități de reformați (9,23%), fără religie (1,34%), penticostali (1,21%) și baptiști (1,08%), iar pentru 12,96% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
Comuna Călățele este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Vasile Tripon[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul PRO România | 2 | |||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | |||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||
Evoluție istorică
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[9] [10] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Romi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.124 | 1.712 | 403 | 9 | 0 | |||
| 1880 | 2.479 | 1.861 | 616 | 2 | 0 | |||
| 1890 | 2.792 | 2.145 | 642 | 5 | 0 | |||
| 1900 | 4.139 | 3.230 | 797 | 76 | 36 | |||
| 1910 | 3.377 | 2.611 | 740 | 9 | 17 | |||
| 1920 | 3.729 | 2.907 | 755 | 1 | 66 | |||
| 1930 | 4.147 | 3.274 | 779 | 3 | 20 | 71 | ||
| 1941 | 4.647 | 3.943 | 629 | 4 | 71 | |||
| 1956 | 4.154 | 3.541 | 539 | 1 | 59 | 14 | ||
| 1966 | 4.139 | 3.646 | 492 | 1 | ||||
| 1977 | 3.791 | 3.357 | 430 | 2 | 2 | 0 | ||
| 1992 | 2.906 | 2.472 | 336 | 97 | 1 | |||
| 2002 | 2.671 | 2.163 | 271 | 2 | 231 | 4 | ||
Călățele, Cluj - evoluția demografică
 | Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Biserica reformată din Văleni (monument istoric)
Istoric
Cercetările arheologice în zona comunei au relevat o serie de vestigii ale prezenței umane începând din neolitic în zonă. În zona dealului Vârful Glimeii (între Valea Călata și Valea Valcău), a fost găsită o așezare a culturii Tisa, datând din neolitic. S-au găsit bordeie cu acoperiș lipit, ceramică, o figurină din teracotă și alte vestigii. Alte săpături au dus la descoperirea unor obiecte aparținând culturii Coțofeni.
În peretele sudic al bisericii reformate din satul Văleni este află zidit un relief funerar aparținând epocii romane [11].
Transporturi
În localitate a existat o stație de cale ferată.
Biserica de lemn din Văleni (monument istoric)
Lăcașuri de cult
- Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1764), adusă în satul Dealu Negru din satul Finciu.
- Biserica fortificată din secolele XII-XV, cu tavan casetat, pictat în 1778, din satul Văleni.
Vezi și
- Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj
- Biserica de lemn din Dealu Negru
- Biserica reformată din Văleni
- Munții Apuseni - Vlădeasa, arie de protecție specială avifaunistică.
- Țara Călatei
Imagini
-
Comuna Călățele și satele componente -
-
Primăria -
Căminul cultural -
-
Monumentul eroilor din Călățele -
Monumentul eroilor din Călățele -
-
-
-
Biserica ortodoxă (1934) -
Monumentul eroilor din Primul Război Mondial -
Călata -
Călata -
Căminul cultural -
Monumentul eroilor din Călata -
Monumentul eroilor din Călata (detaliu) -
Biserica Sfânta Treime din Călata -
Biserica Sfânta Treime din Călata -
Biserica de lemn, dispărută într-un incendiu, din satul Dealu Negru (fusese adusă din satul Finciu în anul 1935) -
Finciu -
Finciu -
Biserica Înălțarea Domnului din Finciu -
Troița și monumentul eroilor
Bibliografie
- Lechințan, Vasile (). Călățele: studiu monografic, Ediția a II-a. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-686-900-6.
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 102
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ „Repertoriul arheologic Cimec”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
| La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Comuna Călățele, Cluj |
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Călățele
- Pagina Primăriei
- Date statistice Arhivat în , la Wayback Machine.
- Călățele - imagine din satelit
| |||||||||||||||||||
