Cața, Brașov

Cața
—  sat și reședință de comună  —
Biserica medievală
Biserica medievală
Cața se află în România
Cața
Cața
Cața (România)
Localizarea satului pe harta României
Cața se află în Județul Brașov
Cața
Cața
Cața (Județul Brașov)
Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 46°5′24″N 25°16′52″E ({{PAGENAME}}) / 46.09000°N 25.28111°E

Țară România
Județ Brașov
ComunăCața

SIRUTA40777

Altitudine[2]464 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.373 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal507040
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online

Cața în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Cața în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Cața în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cața (în dialectul săsesc Kazenderf, Katsndref, în germană Katzendorf, în maghiară Kaca) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.

Prima mențiune a localității a fost în anul 1400.[3][4] Conform vechii împărțiri administrative existente până în anul 1876, așezarea a aprținut de Scaunul Rupea și a făcut parte ca localitate liberă din Pământul crăiesc și din capitulul Kosd. S-au făcut diverse studii și analize în ce privește originea denumirii staului. După părerea lui Gustav Kisch, în Germania există 14 localități al căror nume este Katzendorf, ca urmare sașii ar fi adus numele acesta încă de la momentul colonizării Transilvaniei.[5] Astfel, lângă Eifel există un Katzenburg, lângă Bernkastel pe Mosela un Katzenloch, în zona Rinului mijlociu un Katzenhof și un Katzenbach, în districtul Trier un Katzenmuhle și în Luxemburg un Katzenhof. Daniel Hager susține teza că la origini denumirea localității ar fi fost Kattendorf, aici așezându-se de fapt imigranții din Hessa.[6] Conform acestei supoziții băștinașii din Hessa ar fi descendenți direcți ai unui trib germanic, din teritoriul Fulda-Lahn care a aparținut mai târziu Franconilor, al cărui nume ar fi Chatten sau Katten. Punând acest nume noii așezări transilvănene, acesta s-a modificat datorită evoluției dialectului săsesc din Katte în Katz și vocabula Ratte a devenit Ratz. În documentele vremurilor, Cața apare între secolele al XIV-lea și al XV-lea sub denumirile de Cacza, Katzen, Kacza și Katza pentru localizarea satului Katzendorf în harta lui Honterus. Există și o mențiune care arată că așezarea avea în anul 1488, o școală, 5 păstori, 92 de gospodării și doi săraci.[3][7]

Monumente

Localitatea deține importante monumente istorice, dupa cum urmează:

  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul este amplasat în fața Școlii Generale și este ridicat în memoria Eroilor Români căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul cu pajură și o cruce pentru ostaș necunoscut are drept autor pe profesorul Florian Geamănu, fiind dezvelit în anul 1937. Acest monument este realizat din bronz și beton, iar împrejmuirea este asigurată de un gard din beton și țevi metalice, unite cu lanțuri.
  • Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Cața, sec. XIII-XIX, cod LMI BV-II-m-A-11628, compusă din:
    • Biserica evanghelică, sec. XIII-XIX, cod LMI BV-II-m-A-11628.01
    • Dublă incintă fortificată, cu patru turnuri, sec. XV - XVII, cod LMI BV-II-m-A-11628.02
    • Fosta școală confesională evanghelică, azi școală generală, 1884, cod LMI BV-II-m-A-11628.03
  • Casa parohială evanghelică, sec. XVIII, cod LMI BV-II-m-B-11629
  • Casa Hones-Marcus, 1824, cod LMI BV-II-m-B-11630
  • Biserica "Sf. Treime", sec. XVIII, cod LMI BV-II-m-B-11631
  • Fosta școală românească, 1936, cod LMI BV-II-m-B-11632
  • Casa Georg Mathie, 1872 - 1883, cod LMI BV-II-m-B-11627
  • Casa Günther Thomes, 1833, cod LMI BV-II-m-B-11626
  • Casa Michael Lienert, 1808, cod LMI BV-II-m-B-11625
  • Ansamblu rural, sec. XVIII, cod LMI BV-II-m-B-11624
  • Ansamblul rural "Piața Centrală", Construcțiile de pe cele patru laturi ale pieței, sec. XIII-XIX, cod LMI BV-II-m-B-11623

Personalități

  • Ioan Popescu (1832-1892), pedagog, membru corespondent al Academiei Române. În comună există o casă memorială dedicată lui Ioan Popescu.
  • Ioan Ursu (1875-1925, istoric, membru titular al Academiei Române din 1910. A participat activ la viața politică a țării ca publicist. Articolele sale politice se regăsesc în periodicele "Cultura Română", "Românul", "Timpul", "Orientul român", "Universul", "Gazeta Transilvaniei", "Luceafărul", "Adevărul". În comună există o casă memorială.
  • Frieder Schuller - (n. 1942) este un poet de limbă germană, libretist, scenarist și regizor.

Galerie de imagini

  • 1826 - Danga pentru vitele din Cața
    1826 - Danga pentru vitele din Cața
  • Cața în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
    Cața în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
  • Gară
    Gară
  • Vedere asupra incintei fortificate
    Vedere asupra incintei fortificate
  • Ansamblul fortificat din Cața
    Ansamblul fortificat din Cața

Vezi și

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth 
  3. ^ a b „Rupea-Cohalm: Cata”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Cata :: Biserica Fortificata
  5. ^ Gustav Kisch, Dicționar comparativ al dialectului năsăudean și cel francofon de pe Moesia și din Luxemburg.
  6. ^ Daniel Hager, Blätter für Geist, Gemut und Vaterlandskunde, din 13.03.1839.
  7. ^ Iulian Catalui - Biserici fortificate din județul Brașov, Editura Orator, 2008

Legături externe


v  d  m
Bisericile sașilor din Transilvania
 
 
 
Bărcuț • BeiaBod • Brașov • BuneștiCincșorCincuCațaCodleaCristianCrițDaciaDrăușeniFăgărașFeldioaraFeldioara (cetate)Felmer • Fișer • GhimbavHălchiuHălmeagHărmanHomorodLovnicMăierușMercheașaMeșendorfPrejmerRâșnovRoadeșRodbavRotbavRupeaRupea (cetate)SânpetruSeliștatȘercaiaȘoarșTicușu VechiToarclaUngraViscriVulcan
 
OrăștieRomos
 
ApoldArchitaBăgaciuBatoșCloașterfCrișCundDaneșDaia-MureșDedradDomaldFilitelnicHetiurIdeciu de JosIdeciu de SusIdiciuLogigMăgherușOrmenișPeteleaReghinSântioanaȘaeșSaschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • SenereușSighișoara ISighișoara IISighișoara IIIStejăreniiȚigmandru UilaViișoaraVulcanZagăr
 
AgârbiciuAgnitaAlma ViiAlțâna • Apoldu de Sus • ApoșAțelAvrigAxente SeverBaznaBiertanBoartaBoianBrădeniBrateiuBraduBruiuBuiaBuzdCârțaChirpărCisnădieCisnădioara (Sf. Mihail)Copșa MareCristianCurciuDaia-SibiuDârlosDealu FrumosDobârcaDupușFloreștiGherdealGiacășGusu • Gușterița • HambaHașagHoghilagHosmanIacobeniIghișu NouLasleaMălâncravMarpodMediașMerghindealMetișMicăsasaMiercurea Sibiului • Mighindoala • MoardășMoșnaMovileNemșaNetușNocrichNoiștatNouNou SăsescPăucaPelișorProdProștea Mare (Târnava) • Răvășel • RetișRichișRoandolaRoșiaRujaRuscioriRușiSăcădateȘaroș pe TârnaveȘeica MareȘeica MicăȘelimbărSlimnicSlimnic (cetate)Șmig • Șoala • ȘomartinStejărișuȘura MareȘura MicăTălmaciuTurnișorȚapuValchidValea ViilorVărdVelț • Veseud (Chirpăr) • VurpărZlagna
v  d  m
Bisericile maghiarilor și secuilor din Transilvania
 
 
Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • DiosigFughiuHodoș • Marghita I • Marghita II • MișcaOradea IOradea IIParhidaPalotaPoșoloacaRemetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • ȘiștereaTămașda • Tăuteu • Tileagd
 
 
 
AghireșuAitonAlunișAlunișuBădeniBădeștiBăgaraBicălatuBonțidaBoteniCămărașuCăpușu MareCăpușu MicCătinaCâmpia TurziiChesăuChidea IChidea IIChidea IIIChinteniCiumăfaiaCluj ICluj IICorneștiCubleșu SomeșanCuzdrioaraDârjaDej IDej IIDăbâcaDiviciorii MariDorolțuDumbravaFeldioaraFizeșu GherliiGheorghieniGherlaGhiroltGiulaHuedinInucuIzvoru CrișuluiLeghiaLegiiLuna de JosLuna de SusLuncaniMănăstireniMeraMihai Viteazu IMihai Viteazu IIMintiu GherliiMoldoveneștiNăsalNimaNireșOcna DejuluiOrmanPanticeuPălatcaPlăieștiRăscruciSănduleștiSâncraiuSic ISic IIStejerișStoianaSuceaguTiocu de JosTiocu de SusTurda ITurda IITurda IIITureniUngurașVaida-CămărașVăleniViișoaraVișteaVlaha
 
Aita Mare • Aita Medie • Aita Seacă • AlbișAraciArcușBaraolt • Bățanii Mari I • Bățanii Mari IIBelaniBelin IBelin II • Biborțeni • Bicfalău • Bodoc • Brateș • Calnic I • Calnic II • Catalina • Căpeni • CernatChichișChilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de SusEstelnicGhelințaGhidfalăuHăghigHătuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisnău • LungaMărcușaMărtineniOjdulaOzunPădureni • Petriceni • Poian • Racoșul de Sus • ReciSaciova • Sâncraiu • SântionluncaSânzieniSfântu GheorgheTârgu Secuiesc ITârgu Secuiesc IITuria • Valea Crișului • ZăbalaZălanZoltan
 
ArmășeniAtiaAtidAvrămeștiBisericaniBodogaiaBrădeștiCârța • Ciucsângeorgiu • CorundCozmeniCrăciunelCrișeniCristuru SecuiescCușmedDaiaDârjiuDealuDelnițaDitrău IDitrău IIEliseniFeliceniFiliașFirtănușForțeniGheorgheniInlăceniJoseniLeliceniLăzarea ILăzarea IILupeniLutițaMătișeniMedișoru MareMihăileni IMihăileni IIMisenteaMugeniMujnaOcna de JosOcna de SusOdorheiu Secuiesc IOdorheiu Secuiesc IIOdorheiu Secuiesc IIIOdorheiu Secuiesc IVPăltinișPlăieșii de JosPolonițaPorumbenii MariPorumbenii MiciPraidRacuRugăneștiSatu MicSatu NouSândominicSânmartin ISânmartin IISântimbruSecuieniȘimoneștiȘumuleu CiucTărceștiTăureniTârnovițaTeleacTurdeniUlieșValea StrâmbăVăleniZetea
 
 
 
AbudAcățariAdămușAgrișteuAlbeștiApalinaBahneaBandBâraBerghiaBordoșiuBrâncoveneștiBreazaBudiu MicCălimăneștiCălugăreniCălușeriCânduCeuașu de CâmpieChendu MicChinariChibedCintaCipăuCorneștiCotușCrăieștiCuciCuieșdCulpiuDămieniDeajDeleniDumbrăvioaraDumitreniErceaEremieniEremituFântâneleFilpișu MareFilpișu MicGălățeniGheorghe DojaGhindariGhineștiGlăjărieGogan-VaroleaGoreniGorneștiHărănglabHărțăuHodoșaIernutIslaLeordeniMaiadMădărașMăgheraniMătriciMitreștiMoșuniMureniNicoleștiPapiu IlarianPănetPăcureniPăsăreni IPăsăreni IIPădureniPerișPetrilaca de MureșRigmaniRoteniRouaSărățeniSâncraiu de Mureș ISâncraiu de Mureș IISângeorgiu de PădureSânpaulSânsimionSântana de MureșSântana NirajuluiSânvăsiiSeucaSolocmaSovataStejerișSuplacSuseni • Târgu Mureș • TârnăveniTorbaTrei Sate I • Trei Sate II • VăleniiVălenii de MureșVețcaVânătoriVoivodeni
 
 
 
v  d  m
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Rupea”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească”.
Cața • CoborDacia/ȘtenaDrăușeniFelmerFișerHălmeagHomorodJibertJimborLovnicMercheașaRupea/CohalmȘonaTicușu NouTicușu VechiUngraViscri

Date preluate din Th.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.


v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Brașov
Reședința
Brașov (253.200 loc.)
Stema judeţului Braşov
Municipii

Codlea (21.708 loc.) · Făgăraș (30.714 loc.) · Săcele (30.798 loc.)

Orașe

Ghimbav (4.698 loc.) · Predeal (4.755 loc.) · Râșnov (15.022 loc.) · Rupea (5.269 loc.) · Victoria (7.386 loc.) · Zărnești (23.476 loc.)

Comune

Apața · Augustin · Beclean · Bod · Bran · Budila  · Bunești · Cața · Cincu · Comăna · Cristian · Crizbav · Drăguș · Dumbrăvița · Feldioara · Fundata · Hălchiu · Hărman · Hârseni · Hoghiz · Holbav · Homorod · Jibert · Lisa · Mândra · Măieruș · Moieciu · Ormeniș · Părău · Poiana Mărului · Prejmer · Racoș · Recea · Sâmbăta de Sus · Sânpetru · Șercaia · Șinca · Șinca Nouă · Șoarș · Tărlungeni · Teliu · Ticușu · Ucea · Ungra · Vama Buzăului · Viștea · Voila · Vulcan

Sate
Sate din județul Brașov