Analiză dimensională

Analiza dimensională este un instrument de principiu folosit în fizică, chimie și tehnică la înțelegerea situațiilor care implică utilizarea combinată a mai multor mărimi fizice. Este un instrument uzual al oamenilor de știință și inginerilor pentru a verifica plauzibilitatea diferitelor tipuri de unități de măsură derivate, a consistenței ecuațiilor și a metodelor de calcul. Este folosită de asemenea pentru a face ipoteze pertinente asupra fenomenelor fizice care să fie verificate experimental sau prin teorii mai evoluate.

Metoda de lucru algebric cu dimensiuni

  • verificarea corectitudinii scrierii relațiilor fizice;
  • obține rezultate noi din considerente pur dimensionale;

Principiul omogenității

Orice relație fizică (între mărimi) trebuie să treacă într-o relație matematică între numere. Pentru acestea termenii unei relații trebuie să fie omogeni = să aibă aceaṣi dimensiune = echidimensionali

Teorema invarianței

Pentru ca o relație fizică să fie invariantă la schimbarea unității de măsură este necesar ca mărimile derivate să se exprime în funcție de mărimile fundamentale ca un produs de puteri.

Exemplu

Fie f ( m , v , E c ) = 0 {\displaystyle f(m,v,E_{c})=0\,} , o relație funcțională pentru energia cinetică a punctului material, unde: m {\displaystyle m\,} este masa, v {\displaystyle v\,} este viteza și E c {\displaystyle E_{c}\,} este energia cinetică.

Mărimi fundamentale pentru E c {\displaystyle E_{c}\,} : m {\displaystyle m\,} , v {\displaystyle v\,}

Mărimea derivată: E c {\displaystyle E_{c}\,} .

E c = m r 1 v r 2 {\displaystyle E_{c}=m^{r_{1}}v^{r_{2}}\,}
[ E c ] = M L 2 T 2 ; [ m ] = M ; [ v ] = L T 1 {\displaystyle [E_{c}]=ML^{2}T^{-2};\quad [m]=M;\quad [v]=LT^{-1}}
M L 2 T 2 = ( M ) r 1 ( L T 1 ) r 2 {\displaystyle ML^{2}T^{-2}={(M)}^{r_{1}}{(LT^{-1})}^{r_{2}}}

deci r 1 = 1 ; r 2 = 2 {\displaystyle r_{1}=1;r_{2}=2\,}

E c = C t m v 2 {\displaystyle \Rightarrow E_{c}=Ct\cdot mv^{2}}

unde C t {\displaystyle Ct} este o constantă.

Teorema Produselor

f ( x 1 , , x i , y k + 1 , , y k + j , , y n ) = 0 {\displaystyle f(x_{1},\dots ,x_{i},y_{k+1},\dots ,y_{k+j},\dots ,y_{n})=0}
f ( i = 1 N i = N k N ) = 0 {\displaystyle f(\prod _{i=1}^{N}\dots \prod _{i=N-k}^{N})=0}

unde i = N k N {\displaystyle \prod _{i=N-k}^{N}} - complexe adimensionale; k-rangul matricii dimensionale

x 1 x i x k x n {\displaystyle x_{1}\dots x_{i}\dots x_{k}\dots x_{n}}
[ x i ] = L α i M β i {\displaystyle [x_{i}]=L^{\alpha i}M^{\beta i}\dots }
[ α 1 α n ] {\displaystyle {\begin{bmatrix}\alpha _{1}&\cdots &\alpha _{n}\\\vdots &\ddots &\vdots \\\dots &\cdots &\dots \end{bmatrix}}\!}

a = a f u n d a m e n t a l e {\displaystyle {\begin{matrix}\prod _{a}\end{matrix}}={\frac {a}{\prod fundamentale}}}

Exemplu (Similitudine)

Acceleraṭia căderii libere a unui corp la suprafaṭa unui astru sferic omogen de rază R și masă m depinde de: m, R, k unde k este constanta atracției universale. Dacă pentru un astru cu raza R ṣi masa m corpurile cad liber cu accelerația g=10 m/s la pătrat, cu ce accelerație vor cădea corpurile la suprafața unui astru cu raza R'=R/2 și de masă m'=m/10? (Planeta Marte).

  • Rezolvare:
g = f ( m , R , K ) {\displaystyle g=f(m,R,K)\!}
[ g ] = L T 2 ; [ m ] = M ; [ k ] = L 3 T 2 M 1 {\displaystyle [g]=LT^{-2};[m]=M;[k]=L^{3}T^{-2}M^{-1}}
f ( m , R , K , g ) = 0 n = 4 {\displaystyle f(m,R,K,g)=0\rightharpoondown n=4}
r a n g = 3 ; k = 3 ; n k = 1 {\displaystyle rang=3;k=3;n-k=1}
g = g m r 1 R r 2 k r 3 {\displaystyle {\begin{matrix}\prod _{g}\end{matrix}}={\frac {g}{m^{r_{1}}R^{r_{2}}k^{r_{3}}}}}
r 2 + 3 r 3 = 1 ; r 1 r 3 = 0 ; 2 r 3 = 2 {\displaystyle r_{2}+3r_{3}=1;r_{1}-r_{3}=0;-2r_{3}=-2}
r 3 = 1 ; r 1 = 1 ; r 2 = 2 {\displaystyle r_{3}=1;r_{1}=1;r_{2}=-2}
g = g R 2 m k {\displaystyle {\begin{matrix}\prod _{g}\end{matrix}}={\frac {gR^{2}}{mk}}}
g = g R 2 m k {\displaystyle {\begin{matrix}\prod _{g}'\end{matrix}}={\frac {g'R'^{2}}{m'k'}}}
  • Din Teorema lui Newton:
g = g {\displaystyle {\begin{matrix}\prod _{g}'\end{matrix}}={\begin{matrix}\prod _{g}\end{matrix}}}
g R 2 m k = g R 2 m k {\displaystyle {\frac {gR^{2}}{mk}}={\frac {g'R'^{2}}{m'k'}}}
g R 2 m k = g R 2 m k {\displaystyle {\frac {gR^{2}}{mk}}={\frac {g'R'^{2}}{m'k'}}}
g R 2 m k = g R 2 4 m 10 k {\displaystyle {\frac {gR^{2}}{mk}}={\frac {g{\frac {R^{2}}{4}}}{{\frac {m}{10}}k}}}
g = 4 m s 2 {\displaystyle \Rightarrow g'=4{\frac {m}{s^{2}}}}

Bibliografie

  • Curs de fizică I UTCB - Construcții Civile
Portal icon Portal Fizică
Control de autoritate
  • BNF: cb11978037k (data)
  • GND: 4133116-3
  • LCCN: sh85038036