Vișeu de Jos, Maramureș

Vișeu de Jos
—  sat și reședință de comună  —

Vișeu de Jos se află în România
Vișeu de Jos
Vișeu de Jos
Vișeu de Jos (România)
Localizarea satului pe harta României
Vișeu de Jos se află în Județul Maramureș
Vișeu de Jos
Vișeu de Jos
Vișeu de Jos (Județul Maramureș)
Localizarea satului pe harta județului Maramureș
Coordonate: 47°43′28″N 24°21′54″E ({{PAGENAME}}) / 47.72444°N 24.36500°E

Țară România
Județ Maramureș
ComunăVișeu de Jos

SIRUTA109513
Atestare1353

Populație (2021)
 - Total5.212 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal437390
Prefix telefonic+40 x62[1]

Prezență online

Vișeu de Jos în Harta Iosefină a Comitatului Maramureș, 1782-85
Vișeu de Jos în Harta Iosefină a Comitatului Maramureș, 1782-85
Vișeu de Jos în Harta Iosefină a Comitatului Maramureș, 1782-85
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Vișeu de Jos (în maghiară Alsóvisó, în germană Unterwischau) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.

Etimologie

Etimologia numelui localității: din hidron. Vișeu (< n. pers. Vișa, diminutivul lui Vičeslav = Visalv = Vitoslav) + de + Jos. [2]

Așezarea

Localitatea Vișeu de Jos este situată în partea de sud-est a Depresiunii Maramureș, pe ambele maluri ale râului Vișeu, la o distanță de 117 km de reședința județului, municipiul Baia Mare, și la o distanță de 6 km de orașul Vișeu de Sus, având o suprafață de 5.600 hectare.

Vișeu de Jos este atestat documentar ca așezare din anul 1353, an consemnat în mai multe documente scrise, ca fiind sat liber stăpânit de cnezi și voievozi. Prin actul de posesie a lui Bogdan Vodă se atestă existența Vișeului de Jos chiar înainte de 1353 - ca fiind ținut ce făcea parte din cnezatul de vale al Bogdăneștilor.

Satul Vișeu de Jos se învecinează la est cu orașul Vișeu de Sus, la sud cu Săliștea de Sus, la sud-vest cu Bogdan Vodă, la vest cu Rozavlea, la nord-vest cu Leordina iar la nord cu Ruscova și Poienile de sub Munte.[3]

Lăcașuri de cult

  • Biserica Ortodoxă veche, azi Biserica Ortodoxă "Înălțarea Sfintei Cruci" (fosta greco-catolică)
  • Biserica Ortodoxă nouă, azi Biserica Ortodoxă "Sf. Ierarh Nicolae" (construită în 1932)
  • Biserica Ortodoxă Danova
  • Biserica Greco-Catolică Danova
  • Biserica Greco-Catolică nouă, azi Biserica Greco-Catolică "Nașterea Maicii Domnului"
  • Biserica Adventistă de ziua a Șaptea
  • Biserica Penticostală "Filadelfia"
  • Biserica adventistă "Mișcarea de Reformă"

Istoric

Prima atestare documentară: 1365 (Ket-Viso, Ketwyssou).

Din datele informative primite de la oamenii vârstnici din comună, vatra satului Vișeu de Jos a fost în locul numit „Podul Morii”, între Valea Morii, râul Vișeu și Sub Dumbravă, unde ar fi rămas până în jurul anilor 1600-1650, acolo existând și o biserică din lemn . Astăzi, locul este marcat printr-o cruce numită, „Crucea de pe podul Morii”.

Legenda schimbării vetrei satului, transmisă din generație în generație, spune că acolo oamenii erau „pociți de Fata Pădurii” și mureau în număr mare.

Actuala vatră a satului a fost aleasă după sfatul vrăjitoarelor între patru ape, patru guri de văi: Valea Drăguiesii, Valea Secăturii, Valea Ghemii și Valea Porcului, care ar fi  împiedicat  intrarea Ciumei în sat. Tot în acest scop vatra satului a fost “croită” de jur împrejur cu o brazdă de plug trasă de trei perechi de boi, fiecare pereche din boi, gemeni, brazda fiind sfințită de un preot însoțit de slujitorii bisericii.

După așezarea satului în actuala vatră, s-a construit în 1700 o biserica din lemn  care a existat până în 1893, când a fost dăruită comunei Botiza. Biserica nouă s-a ridicat între anii 1884-1893 fiind construită din piatră extrasă din locurile numite Sub Dumbravă și Cornul Dumbrăviții, de pe hotarul comunei noastre.

Populația de-a lungul timpului

Referitor la dezvoltarea demografică a Vișeu de Jos, în anul 1881 existau un număr de 2563 locuitorii în mare majoritate români, evreii, declarați germani, fiind pe locul secund (438 persoane). În prezent, localitatea are 4980 de persoane cu domiciliul, in comuna, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică[4].

Personalități locale

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  3. ^ Primăria comunei Vișeu de Jos
  4. ^ Institutul Național de Statistică. „statistici.insse.ro”. Institutul Național de Statistică. Accesat în 09.04.2022.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)


v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Maramureș
Reședința
Baia Mare (123.738 loc.)
Stema judeţului Maramureş
Municipii
Sighetu Marmației (37.640 loc.)
Orașe

Baia Sprie (15.476 loc.) · Borșa (27.611 loc.) · Cavnic (4.976 loc.) · Dragomirești (3.213 loc.) · Săliștea de Sus (4.893 loc.) · Seini (8.987 loc.) · Șomcuta Mare (7.565 loc.) · Târgu Lăpuș (11.744 loc.) · Tăuții-Măgherăuș (7.136 loc.) · Ulmeni (7.270 loc.) · Vișeu de Sus (15.037 loc.)

Comune

Ardusat · Ariniș · Asuaju de Sus · Băița de sub Codru · Băiuț · Bârsana · Băsești · Bicaz · Bistra · Bocicoiu Mare · Bogdan Vodă · Boiu Mare · Botiza · Budești · Călinești · Câmpulung la Tisa · Cernești · Cicârlău · Coaș · Coltău · Copalnic-Mănăștur · Coroieni · Cupșeni · Desești · Dumbrăvița · Fărcașa · Gârdani · Giulești · Groși · Groșii Țibleșului · Ieud · Lăpuș · Leordina · Mireșu Mare · Moisei · Oarța de Jos · Ocna Șugatag · Oncești · Petrova · Poienile de sub Munte · Poienile Izei · Recea · Remetea Chioarului · Remeți · Repedea · Rona de Jos · Rona de Sus · Rozavlea · Ruscova · Sarasău · Satulung · Săcălășeni · Săcel · Sălsig · Săpânța · Strâmtura · Suciu de Sus · Șieu · Șișești · Vadu Izei · Valea Chioarului · Vima Mică · Vișeu de Jos

Sate
Sate din județul Maramureș