Sucidava

Sucidava

Tip Castru auxiliar
Tip construcție Zid de piatră
Limes Moesiarum
Davă preexistentă Sucidava
Unitate administrativă Dacia Malvensis
Cod LMI OT-I-s-A-08492
Amplasare 43°45′52″N 24°27′32.87″E ({{PAGENAME}}) / 43.76444°N 24.4591306°E
Denumire loc Cartier Celei
Localitate Corabia
Sucidava se află în România
Sucidava
Poziția castrului pe harta României
Modifică text Consultați documentația formatului
Planul fortăreței Sucidava

Sucidava (Skibidi după Procopius,[1] Σucidava după Pârvan, în care Σ este pronunțat "ș"[2]), vechea capitală a tribului dacic al sucilor, este situată în vatra orașului Corabia (județul Olt), pe teritoriul fostului sat Celeiu.

Pe terasa superioară a Dunării se văd încă zidurile de apărare cu opt turnuri complet dezvelite ale orașului roman târziu Sucidava (secolele IV-VI), care, împreună cu cartierul actual, acoperă o parte a orașului roman din secolele II-III, mai puțin cunoscut. Au mai fost identificate băile romane (thermae), o bazilică paleocreștină (secolele V-VI) și străzi pavate.

Cetatea se remarcă prin „fântâna secretă”, o capodoperă inginerească, menită să aprovizioneze cu apă așezarea în timpul asediilor.

Fântâna secretă

Tot aici se găsește piciorul unui pod roman construit peste Dunăre în timpul lui Constantin cel Mare. Inaugurat în 328, avea o lungime de peste 2.400 de metri, fiind considerat unul dintre cele mai lungi poduri ale Antichității. Podul lega Sucidava cu Oescus din Moesia) (azi în Bulgaria). Din păcate, podul lui Constantin cel Mare, menționat și de Dimitrie Cantemir în „Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor”, a avut o existență scurtă.

Din punct de vedere arheologic, monedele descoperite la Sucidava atestă o prezență romană neîntreruptă de la Aurelian (270-275) la Teodosiu al II-lea (408-450). Dovezile arheologice descoperite demonstrează că, în anul 443 sau 447, orașul a fost devastat de atacul hunilor. Orașul a fost reconstruit de Iustin I în 518-527 ori de Iustinian I cel Mare în 527-565. În jurul anului 600 însă, bizantinii se pare că au părăsit orașul.[1]

Vezi și

Note

  1. ^ a b Olga Karagiorgou http://egg.mnir.ro/pdf/Karagiorgou_Container.PDF Arhivat în , la Wayback Machine.
  2. ^ Pârvan - știri din Dacia Malvensis http://www.cimec.ro/Arheologie/ParvanArticole/ParvanStiriNouaDinDaciaMalvensis.pdf[nefuncțională])

Lectură suplimentară

  • Sucidava, Dumitru Tudor, Editura Latomus, 1966

Legături externe

  • Site oficial Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Sucidava - Călătorul Digital 2.0
  • Roman castra from Romania - Google Maps / Earth Arhivat în , la Archive.is
  • Cetatea Sucidava de la Dunăre, încremenită în proiect, 6 decembrie 2010, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
  • Sucidava: secretul unei cetăți străvechi, 7 aprilie 2011, Mihaela Stanescu, Descoperă - Travel
  • Cetatea cu "apa vie" de la Sucidava[nefuncțională], 16 octombrie 2008, Dan Gheorghe, România liberă
  • O comoară milenară îngropată în vatra orașului Corabia Arhivat în , la Wayback Machine., 27 iulie 2013, Raluca Brodner, Ziarul Lumina
Dracones Acest articol despre Dacia este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!