Războaiele Iugoslave
- Pentru războaiele din Balcani din 1912-1913, vezi Războaiele balcanice
| Războaiele Iugoslave | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte din destrămarea Iugoslaviei  | |||||||
 | |||||||
| Informații generale | |||||||
| |||||||
| Beligeranți | |||||||
| 1991–95:
Provincia Autonomă a Bosniei de Vest | 1991–95:
 NATO (1995) | ||||||
| Conducători | |||||||
  Slobodan Milošević  Momir Bulatović Branko Kostić Dragoljub Ojdanić Nebojša Pavković Vojislav Šešelj Radovan Karadžić Ratko Mladić Milan Martić Milan BabićFikret Abdić  Boris Trajkovski Ljubčo Georgievski Ljube Boškoski |  Franjo Tuđman Janko Bobetko Mate Boban Alija Izetbegović Sefer Halilović Milan Kučan Janez Janša Javier Solana Wesley Clark Bill Clinton Tony Blair John Major
| ||||||
Modifică date / text  | |||||||
Războaiele Iugoslave au fost o serie de conflicte violente desfășurate pe teritoriul fostei Republicii Socialiste Federative a Iugoslaviei (RSFI), care a avut loc între 1991 și 2001. Războaiele iugoslave pot fi considerate două serii de războaie succesive care au afectat toate cele șase foste republici iugoslave. Acestea au fost descrise ca fiind conflicte între cetățenii din fosta Iugoslavie din motive religioase, etnice, economice și politice, mai ales dintre sârbii pe de o parte și croații, bosniacii și albanezii pe de altă; de asemenea și dintre bosniacii și croații din Bosnia și Herțegovina și macedonenii și albanezii din Macedonia.
Începând din 1990, Iugoslavia se afla la limita destrămării. Aflată în mijlocul dificultăților economice, guvernul federativ se confrunta cu revendicări ale diferitelor grupuri etnice. La ultima ședință a Partidului Comunist din Belgrad în 1991, adunarea a votat pentru oprirea sistemului de partid unic, precum și a reformei economice, care îndemna delegațiile slovenă și croată să părăsească partidul și încetarea activității acestuia,[4] un eveniment simbolic care a reprezentat sfârșitul „frăției și unității”. În același an slovenii și croații deja își proclamă independența, provocând represalii împotriva separării din partea Armatei Populare Iugoslave.
În cele din urmă războaiele s-au încheiat cu noi state independente pe harta Europei, dar și o mare parte a Iugoslaviei rămasă săracă și masive dezagregări economice. Adesea descrise ca fiind cele mai mortale conflicte din Europa, după Al Doilea Război Mondial, acestea au fost caracterizate de masive crime de război și purificări etnice.[5] Au fost primele conflicte după Al Doilea Război Mondial considerate oficial genociduri iar multe dintre persoanele cheie participante au fost ulterior acuzate de crime de război.[6] Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI) a fost înființat de ONU pentru a judeca acest crime.[7]
Războaiele iugoslave pot fi împărțite în două grupuri din diferite conflicte distincte:
- Războaiele din perioada destrămării Republicii Socialiste Federative Iugoslavia:
- 1. Războiul din Slovenia (1991)
- 2. Războiul Croat de Independență (1991-1995)
- 3. Războiul Bosniac (1992-1995)
- Războaiele din zonele populate de albanezi:
- 1. Războiul din Kosovo (1998[8] - 1999)
- 2. Conflictul din Sudul Serbiei (2000-2001)
- 3. Conflictul din Macedonia (2001)
Terminologie
Alternativ, războaiele au fost numite:
- „Războiul din Balcani”: un termen destul de incorect, din moment ce războiul a afectat numai Balcanii de Vest
- „Războiul din fosta Iugoslavie”
- „Războaiele de secesiune/succesiune iugoslave”
- „Al treilea război balcanic”: un termen de scurtă durată inventat de jurnalistul britanic Misha Glenny făcând aluzie la cele două Războaie balcanice anterioare 1912–1913[9]
- „Războiul de Zece Ani”: un termen inventat de cărturarul italian Alessandro Marzo Magno pentru a înconjura toată perioada din 1991-2001.[10]
Referințe
- ^ „Transitional Justice in the Former Yugoslavia”. International Center for Transitional Justice. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „About us”. Humanitarian Law Center. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Transitional Justice in the Former Yugoslavia”. ICJT.org. International Center for Transitional Justice. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en „The advent of multiparty politics in Yugoslavia consolidated Slobodan Milosevic's power as Serbian president”. Accesat în .
- ^ en Carmichae, Cathie. Ethnic Cleansing in the Balkans. Accesat în .
- ^ en „Bosnia Genocide 1992-1995”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en „International Criminal Tribunal for the former Yugoslavia”. Accesat în .
- ^ en „Kosovo war chronology”. Human Rights Watch. Accesat în .
- ^ en Misha, Glenny. „The Fall of Yugoslavia: The Third Balkan War (Paperback)”. Accesat în .
- ^ it Alessandro Marzo Magno (). La guerra dei dieci anni. Il saggiatore. p. 527. ISBN 8842809624. Accesat în .
Legături externe
- Acolo unde copacii nu au crengi: Vukovar. Povestea primului război transmis live, 30 decembrie 2013, Adevărul - articol Historia Arhivat în , la Wayback Machine.
| v • d • m Războaiele iugoslave | |||
|---|---|---|---|
| Sumar | Cronologie | Participanți | Personalități |
| Războaie și conflicte
Trecut:
Consecințe:
Articole despre naționalism:
| 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1998 1999 2001 | State componente:
State și entități nerecunoscute:
Armate:
Formațiuni și Voluntari Militari:
State și organizații externe: | Politicieni:
Top comandanți militari:
Alți comandanți remarcabili:
Figuri cheie externe: |
