Plasă

România în 1930. Harta administrativă, inclusiv județele, orașele și subdiviziunile județene
România în 1938. Harta administrativă, inclusiv județele, orașele și subdiviziunile județene
Pentru alte sensuri, vedeți Plasă (dezambiguizare).

Plasă (la plural plăși [1], pentru a fi clar deosebită de unealta de pescuit, plasă - singular, plase - plural) a fost o unitate administrativă de ordinul doi, din principatele române — incluzând Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești conduse de domnitorul Alexandru Ioan Cuza[2], Regatul României[3] și chiar în Republica Populară Română (până în septembrie 1950), intermediară între județ, respectiv oraș și comună.

Șeful administrației de plasă purta numele de pretor (uneori era denumit prim-pretor pentru a fi deosebit de adjuncții săi) și era numit de prefectul județului, iar pretura era sediul instituției conduse de pretor.

Istoric

Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 autoritățile comuniste ale României postbelice au desființat județele și plășile, pe care le-au înlocuit cu regiuni și raioane organizate după model sovietic.

Situația din prezent

În prezent, în România nu există unitatea administrativă sub-divizionară de ordin doi, sau echivalentă pentru plasă, corespunzător nivelului LAU 1 (local administrative unit) al Nomenclaturii Unităților Teritoriale Statistice din Uniunea Europeană.

Conform unei propuneri din 2010 a comisiei prezidențiale pentru reorganizarea administrativă a României nivelul LAU 1 ar urma să poarte denumirea de „canton”.

Hărți

  • Harta judeţului Ilfov în 1895
    Harta judeţului Ilfov în 1895
  • Harta judeţului Timiş în 1930, cu împărţirea teritorial-administrativă
    Harta judeţului Timiş în 1930, cu împărţirea teritorial-administrativă

Referințe

  1. ^ Gheorghe Bulgăr, Gheorghe Constantinescu-Dobridor, Dicționar de arhaisme și regionalisme, Editura Saeculum Vizual, București, 2002.
  2. ^ Care prin Legea pentru consiliile județene nr. 396 din 2/14 aprilie 1864 a documentat clar existența plășilor
  3. ^ „Organizarea teritorial administrativă a României (1864-1989)”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și

Legături externe

  • Constituțiunea României, 1866
  • România interbelică proiect memoria.ro


v  d  m
Județele interbelice ale Regatului României
Caraș • Severin • Timiș-Torontal • Caraș-Severin
Stema Regatului României
Bălți • Cahul • Cetatea Albă • Hotin • Ismail • Lăpușna • Orhei • Soroca • Tighina
Câmpulung • Cernăuți • Rădăuți • Storojineț • Suceava • Zastavna
Arad • Bihor • Maramureș • Satu Mare
Caliacra • Constanța • Durostor • Tulcea
Bacău • Baia • Botoșani • Covurlui • Dorohoi • Fălciu • Iași • Neamț • Putna • Roman • Tecuci • Tutova • Vaslui
Argeș • Brăila • Buzău • Dâmbovița • Ialomița • Ilfov • Muscel • Olt • Prahova • Râmnicu Sărat • Teleorman • Vlașca
Dolj • Gorj • Mehedinți • Romanați • Vâlcea
Alba • Brașov • Ciuc • Cluj • Făgăraș • Hunedoara • Mureș • Năsăud • Odorhei • Sălaj • Sibiu • Someș • Târnava Mare • Târnava Mică • Trei Scaune • Turda
v  d  m
România interbelicăRomâniLimba română

 • Apărare • Capitala • Conducători • Constituție • Cultură • Demografie • Drapel •

 • Economie • Educație • Istorie • Legi • Orașe • Politică • Stemă • Subdiviziuni • Turism  •
Stema Regatului României

 • Cioturi • Formate • Imagini • Portal  •