Piotr Bolotnikov

Piotr Bolotnikov
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Mordovia, Rusia[1] Modificați la Wikidata
Decedat (83 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Krasnoslobodsk⁠(d), Mordovia, Rusia[2] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Troiekurovskoie[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
 Rusia Modificați la Wikidata
Ocupațiefondist[*]
antrenor
atlet[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă Modificați la Wikidata
Înălțime173 cm[1]  Modificați la Wikidata
Greutate64 kg[1]  Modificați la Wikidata
Sportatletism  Modificați la Wikidata
Titluri și realizări
Jocuri olimpiceJocurile Olimpice de vară din 1964
Jocurile Olimpice de vară din 1960
Jocurile Olimpice de vară din 1956
Campionatul European de Atletism din 1962  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Piotr Grigorievici Bolotnikov[3] (în rusă Пётр Григо́рьевич Боло́тников; n. , Mordovia, Rusia – d. , Krasnoslobodsk⁠(d), Mordovia, Rusia) a fost un atlet sovietic din Republica Mordovia care a concurat în principal la evenimente cu alergări pe distanțe lungi.[4] A fost câștigătorul probei de 10.000 de metri masculin la Jocurile Olimpice de vară din 1960 care s-au desfășurat la Roma, Italia.

Biografie și carieră

Născut în Zinovkino, districtul Krasnoslobodski, RASS Mordovă (acum Republica Mordovia), Bolotnikov a început atletismul abia la vârsta de douăzeci de ani, când a fost înrolat în armata sovietică. S-a antrenat la VSS Spartak,[5] o societate sportivă sprijinită de Komsomol. La Spartak, Bolotnikov a fost antrenat de Grigori Nikiforov.[4]

În 25 - 26 septembrie 1948, înainte de deveni un campion olimpic, Piotr Bolotnikov a participat pe Stadionul „Republicii” din București la prima ediție a Internaționalelor României (ediția de atunci a fost denumită Campionatele Internaționale de Atletism ale Republicii Populare Române).[6]

Bolotnikov a câștigat primul său titlu de campion național la 10.000 m în 1957, când l-a învins în mod surprinzător pe campionul Vladimir Kuț cu 0,2 secunde. A devenit dublu campion sovietic la 5000 m și 10.000 m între 1958 și 1962. De asemenea, a câștigat titlul național la 10.000 m în 1964 și titlul național de cross country în 1958. În 1959 a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului din URSS.[5]

Bolotnikov a participat la Jocurile Olimpice de vară din 1956, dar fără niciun succes. La Olimpiada de la Roma din 1960, Bolotnikov a controlat cursa de 10.000 m de la început până la sfârșit, învingându-i cu cinci secunde pe principalii favoriți Hans Grodotzki din Republica Democrată Germană și pe Murray Halberg din Noua Zeelandă. La 5 octombrie în același an, la Kiev, Bolotnikov a coborât recordul mondial la 10.000 de metri cu aproape douăsprezece secunde până la 28:18,8.[7][8]

Cu doar două săptămâni înainte de Campionatul European de Atletism din Belgrad din 1962, la 11 august 1962 la Moscova, Bolotnikov și-a coborât propriul record mondial la 10.000 m cu 0,6 secunde la 28:18,2,[8] devenind astfel principalul favorit la probele pe distanțe lungi la Campionate. A câștigat cu ușurință cursa de 10.000 m, dar a fost bătut în mod surprinzător la 5.000 m, unde a terminat cursa pe locul trei.

După Jocurile Olimpice de vară din 1964, nereușite, Bolotnikov a decis să se retragă din atletism în 1965. A primit Ordinul Lenin în 1960.[5]

Bolotnikov a murit la 20 decembrie 2013, la vârsta de 83 de ani.[9]

Realizări

An Competiție Locație Loc Eveniment Note
1956 Jocurile Olimpice Melbourne, Australia 9 5000 m 14:22,4
1960 Jocurile Olimpice Roma, Italia 1 10 000 m 28:32,2
1962 Campionatul European Belgrad, Iugoslavia 3 5000 m 14:02,6
1 10 000 m 28:54,0
1964 Jocurile Olimpice Tokio, Japonia 25 10 000 m 30:52,8

Referințe

  1. ^ a b c d e f g Olympedia 
  2. ^ „Piotr Bolotnikov”, Pyotr Grigoryevich Bolotnikov, Freebase Data Dumps[*] 
  3. ^ Magazin Sportiv, Editura Uniunii de cultură fizică și sport, 1963
  4. ^ a b Great Russian Encyclopedia (2005), Moscova: Bolshaya Rossiyskaya Entsiklopediya Publisher, vol. 3, p. 731
  5. ^ a b c Khavin, Boris (). Всё об олимпийских играх [All About Olympic Games] (în Russian) (ed. 2nd). Moscova: Fizkultura i sport. p. 534. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  6. ^ „INTERNAȚIONALELE” ROMÂNIEI, UNA DINTRE CELE MAI VECHI COMPETIȚII ATLETICE CONTINENTALE AJUNGE LA EDIȚIA CU NUMĂRUL 65! Arhivat în , la Wayback Machine., fra.ro
  7. ^ „12th IAAF World Championships In Athletics: IAAF Statistics Handbook. Berlin 2009” (pdf). Monte Carlo: IAAF Media & Public Relations Department. . pp. Pages 546, 551=2. Accesat în . 
  8. ^ a b „Athletics - World Record progression”. International Olympic Committee. Accesat în . 
  9. ^ „Не стало легенды спорта”. Лёгкая атлетика России. Russian Federation of Athletics. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

  • en Piotr Bolotnikov la World Athletics Modificați la Wikidata
  • en Piotr Bolotnikov la Olympedia.org Modificați la Wikidata
v  d  m
Campioni olimpici la 10.000 m alergare

1908: Emil Voigt (8046,57 m) | 1912: Hannes Kolehmainen | 1920: Paavo Nurmi | 1924: Ville Ritola | 1928: Paavo Nurmi | 1932: Janusz Kusociński | 1936: Ilmari Salminen | 1948: Emil Zátopek | 1952: Emil Zátopek | 1956: Wolodymyr Kuz | 1960: Piotr Bolotnikov | 1964: William Mills | 1968: Naftali Temu | 1972: Lasse Virén | 1976: Lasse Virén | 1980: Miruts Yifter | 1984: Alberto Cova | 1988: Brahim Boutayeb | 1992: Khalid Skah | 1996: Haile Gebrselassie | 2000: Haile Gebrselassie | 2004: Kenenisa Bekele | 2008: Kenenisa Bekele | 2012: Mo Farah | 2016: Mo Farah | 2020: Selemon Barega

v  d  m
Campioni europeni la 10.000 m alergare

1934: Ilmari Salminen | 1938: Ilmari Salminen | 1946: Viljo Heino | 1950: Emil Zátopek | 1954: Emil Zátopek | 1958: Zdzisław Krzyszkowiak | 1962: Piotr Bolotnikov | 1966: Jürgen Haase | 1969: Jürgen Haase | 1971: Juha Väätäinen | 1974: Manfred Kuschmann | 1978: Martti Vainio | 1982: Alberto Cova | 1986: Stefano Mei | 1990: Salvatore Antibo | 1994: Abel Antón | 1998: António Pinto | 2002: José Manuel Martínez | 2006: Jan Fitschen | 2010: Mo Farah | 2012: Polat Kemboi Arıkan | 2014: Mo Farah | 2016: Polat Kemboi Arıkan | 2018: Morhad Amdouni | 2022: Yemaneberhan Crippa

Control de autoritate