Milovan Đilas

Milovan Đilas
Date personale
Născut	12 iunie 1911[1][2] Podbišće, Comuna Mojkovac, Muntenegru
Decedat	20 aprilie 1995 (83 de ani)[1][3][4][5] Belgrad, Iugoslavia[6]
Frați și surori	Aleksa Đilas Bećo[*][[Aleksa Đilas Bećo |​]] Milivoje Djilas Minjo[*][[Milivoje Djilas Minjo |​]]
Căsătorit cu	Mitra Mitrović[*][[Mitra Mitrović (Serbian politician, feminist, writer)|​]] (1936–1952)
Număr de copii	2
Cetățenie	Iugoslavia  Regatul Muntenegrului
Etnie	Serbs of Montenegro[*][[Serbs of Montenegro (ethnic group)|​]]
Religie	Biserica Ortodoxă Sârbă
Ocupație	politician comisar politic politolog[*]​ scriitor jurist-poet[*]​
Limbi vorbite	limba rusă[7] limba engleză limba sârbă[8] limba sârbocroată limba croată[9]
Prim-ministru al Muntenegrului
În funcție 7 martie 1945 – 17 aprilie 1945
Premii	Erou Național al Iugoslaviei[*]​ Ordinul Kutuzov, cl. I[*]​ Orden zasluga za narod[*][[Orden zasluga za narod (order of the Socialist Federal Republic of Yugoslavia)|​]] Orden partizanske zvijezde[*][[Orden partizanske zvijezde (Yugoslavian award)|​]] Orden narodnog oslobođenja[*][[Orden narodnog oslobođenja |​]] Orden bratstva i jedinstva[*][[Orden bratstva i jedinstva (Yugoslav order)|​]] Ordinul „Pentru curaj”[*]​ Partizanska spomenica 1941.[*][[Partizanska spomenica 1941. (Yugoslav medal)|​]]
Partid politic	СКЮ (1932–1954)
Alma mater	Universitatea din Belgrad Panto Mališić Gymnasium, Berane[*][[Panto Mališić Gymnasium, Berane (public school in Berane, Montenegro)|​]]
Modifică date / text

Milovan Đilas sau Djilas (în sârbă Милован Ђилас; n. 12 iunie 1911, Podbišće, Comuna Mojkovac, Muntenegru – d. 20 aprilie 1995, Belgrad, Iugoslavia) a fost un om politic, eseist și disident iugoslav.

Biografie

Milovan Đilas sau Djilas s-a născut la 4 iunie 1911, la Podbišće, municipalitatea Mojkovac, în Regatul Muntenegru.

În timpul studenției la Universitatea din Belgrad, s-a alăturat Partidului Comunist din Iugoslavia, în 1932. În perioada 1933 - 1936 a fost închis ca urmare a activităților sale comuniste. În 1938, a fost ales în Comitetul Central al Partidului Comunist din Iugoslavia, iar, apoi, în 1940, în Biroul Politic al acestuia.

Membru al Partidului Comunist din Iugoslavia, el a jucat un mare rol în rezistența iugoslavă contra nazismului, în rândul partizanilor conduși de Tito. La început, apropiat al lui Tito în conducerea Republicii Populare Federative Iugoslavia, el devine rapid unul din criticii cei mai cunoscuți ai Sistemului Comunist, atât pe plan național, cât și internațional.

În 22-27 septembrie 1947, în orașul Szklarska Poreba din Polonia, Milovan Đilas, alături de Edvard Kardelj^[11], a participat din partea Partidului Comunist din Iugoslavia la constituirea Biroului de Informații al partidelor comuniste (Cominform). La lucrările de constituire au participat lideri ai partidelor comuniste din URSS, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, România, Bulgaria, Iugoslavia, Franța și Italia.

Funcții de conducere

• În guvernul provizoriu din 8 martie 1945, Djilas devine ministru al Muntenegrului.
• Din februarie 1946, a fost ministru fără portofoliu în diverse guverne;
• Între 1945 - 1954 a fost Vice-Prim Ministru al Iugoslaviei;
• Membru al Statului Major (în sârbă Vrhovni štab)
• General locotenent al Armatei de Eliberare Națională (AVNOJ)
• Membru al Consiliului Executiv Federal al Iugoslaviei (în sârbă Savezno Izvršno Veće, prescurtat SIV)

Disident

Cartea sa Noua clasă: o analiză a sistemului comunist (apărută pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, în 1957), analiza sistemul comunist, îndeosebi cel din Uniunea Sovietică și din Republica Populară Federativă Iugoslavia, ca o domnie a unei noi clase, aflată la comanda unui regim totalitar bazat pe arbitrariu și teroare. El a fost inspiratorul lui Mihail Voslenski^[12], care a editat în 1970 o lucrare despre Nomenklatura: La nomenklatura, les privilégiés en URSS^[13]. Scrierile și luările de poziție ale lui Milovan Djilas l-au costat mai multe pedepse cu închisoarea în Iugoslavia, din 1954 în 1956, din 1956 în 1961, apoi din nou din 1962 în 1966. În 1966, a făcut obiectul unei eliberări condiționate, iar apoi a trăit în libertate supravegheată în Iugoslavia.

A decedat la 20 aprilie 1995, la Belgrad.

Note

Legături externe

• O viziune asupra Europei^{[nefuncțională]}, 19 iunie 2009, Nicolae Dragusin, România liberă