Masa tăcerii

Masa tăcerii
În prim plan, Masa tăcerii, în plan îndepărtat, Poarta sărutului, ambele în parcul orașului de pe malul Jiului
În prim plan, Masa tăcerii, în plan îndepărtat, Poarta sărutului, ambele în parcul orașului de pe malul Jiului
Poziționare
Coordonate45°02′23″N 23°16′00″E ({{PAGENAME}}) / 45.0397°N 23.2666°E
LocalitateTârgu Jiu[*], Târgu Jiu Modificați la Wikidata
JudețGorj
ȚaraRomânia[1]  Modificați la Wikidata
AdresaBd. Brâncuși Constantin 12, în Grădina Publică, municipiul Târgu Jiu[1]
Edificare
ArtistConstantin Brâncuși  Modificați la Wikidata
Data începerii construcției  Modificați la Wikidata
Clasificare
Cod LMIGJ-III-m-A-09465.03
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Masa tăcerii, alături de Coloana Infinitului și Poarta Sărutului reprezintă una din cele trei piese de sculptură monumentală ale Ansamblului Monumental din Târgu Jiu a sculptorului român Constantin Brâncuși. Cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, ansamblul este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial. Cele trei componente sculpturale monumentale, Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit, sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime totală de 1.275 m.

Descriere

Masa tăcerii, lucrată în piatră de Banpotoc, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circulară a celor 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară.

Opera a fost realizată în anul 1937, într-o primă versiune, din piatră de Câmpulung, sub forma mesei țărănești, simplă, joasă, din tăblie (200x 45 cm) și picior (160×45 cm), și a fost amplasată în locul celei de astăzi. Nemulțumit probabil, de dimensiunile ei, în 1938 a comandat la un atelier din Deva, după desenele sale, o nouă masă, din piatră de Banpotoc, cu noi dimensiuni ale tăbliei (215×45 cm) și piciorul ei (175×45 cm) pe care n-a amplasat-o astfel. Sculptorul a recurs la o variantă combinatorie care a preluat tăblia primei versiuni drept picior și pe cea a versiunii a doua drept tăblie, asigurându-i astfel o nouă proporție interioară și monumentalitate.

În jurul Mesei tăcerii nu au fost puse scaune decât o dată cu amenajarea versiunii combinatorii.Scaunele, 12 la număr, au fost comandate o dată cu versiunea a doua a mesei, la atelierul din Deva, și au fost realizate din piatră de Banpotoc, cu formă de clepsidră.

În jurul Mesei tăcerii, în 1938, au fost grupate scaunele-clepsidră rotunde, două câte două, dar artistul nu le-a lăsat astfel, punându-le la egală distanță față de masă și între ele, subliniind prezența imaginară a unui cerc semnificativ.[2]

Simbolistică

Semnificația creației lui Brâncuși a fost supusă multor interpretări. Una dintre ele este aceea că Masa Tăcerii reprezintă Cina cea de Taină, în care cei 12 apostoli se află în jurul lui Iisus. Cele 12 scaune din jurul mesei sunt Apostolii, iar Masa îl reprezintă pe însuși Iisus.

Masa reprezintă și un simbol al reunirii familiei și al meditației, dorința lui Brâncuși fiind ca lucrarea sa să determine renașterea acestui vechi obicei străbun.[3]

Masa tăcerii de Constantin Brâncusi în Târgu Jiu

Galerie

  • Masă asemănătoare cu Masa Tăcerii aflată la biserica din Pătrăuți, datând din timpurile lui Ștefan cel Mare probabil sursa de inspirație a operei brâncușiene
    Masă asemănătoare cu Masa Tăcerii aflată la biserica din Pătrăuți, datând din timpurile lui Ștefan cel Mare probabil sursa de inspirație a operei brâncușiene

Referințe

  1. ^ a b Monuments database,  
  2. ^ „Masa Tăcerii”. CentrulBrancusi.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Ce reprezintă Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinită? | FINANCIARUL - informatii utile din Business, Eco-Agricultura, Stiinta, Educatie si Viata sanatoasa”. Financiarul.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Vezi și

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Constantin Brâncuși
  • en Sit web oficial despre Brâncuși
  • Primele IMAGINI VIDEO cu președintele la MASA TĂCERII. Klaus Iohannis s-a așezat pe sculptura lui Brâncuși SFIDÂND REGULILE.
  • Portal România
  • Portal Artă
  • v
  • d
  • m
Constantin Brâncuși (1876 - 1957)
Lucrări în
timpul școlii

(1897–1906)
  • Bustul lui Gheorghe Chițu (1897-1898)
  • Vitellius (1898)
  • Capul lui Laocoon (1900)
  • Scaun colțar (1900)
  • Ecorșeu (1900-1902)
  • Bustul lui Ion Georgescu (1902)
  • Bustul generalului Carol Davila (1903-1912)
  • Orgoliu (1905)
  • Pictor Nicolae Dărăscu (1906)
  • Copilul (1906)
  • Cap de copil (1906; 1913)
  • Bustul Victoriei Vaschide (1906)
  • Bustul doctorului Zaharia Samfirescu (1906)
Lucrări în
perioada de turnură

(1907–1910)
  • Supliciu (1906-1907)
  • Capul unei tinere fete (1907)
  • Cumințenia pământului (1907)
  • Bustul lui Petre Stănescu (1907)
  • Rugăciunea (1907)
  • Sărutul (1907-1908)
  • Somnul (1908)
  • Danaida (1908)
  • Înțelepciune (c. 1908)
  • Baronesa RF (1909)
  • Coapsa (Fragment de tors) (1909-1910)
  • Muza adormită (în marmură și în bronz) (1909-1910)
  • Monumentul funerar al lui Petre Stănescu din Buzău (1910)
  • Visul (1910)
  • Măiastra (1910; 1911; 1912)
  • Sărutul (Monumentul funerar al Tatianei Rachevski) (1910)
Opera matură
(1911–1943)
  • Prometeu  (1911)
  • Portretul lui George (1911)
  • Doi pinguinii (1911-1914)
  • Muza (1912)
  • Monument în memoria lui Spiru Haret (1913)
  • Domnișoara Pogany (1913; 1919; 1931; 1933)
  • Primul pas (1913)
  • Lespede de mormânt (1914)
  • Primul țipăt (1914)
  • Cariatida (I și II) (1915)
  • Fiul risipitor (1915)
  • Mica franceză (1915)
  • Vrăjitoarea (1916)
  • Coloana Sărutului (1916)
  • Principesa X (1915–1916)
  • Adam (1917)
  • Muza A (1917)
  • Tors de tânăr (1917–1922)
  • Coloana fără sfârșit -lemn (1918)
  • Cupa lui Socrate (1918)
  • Himera (1918)
  • Începutul Lumii (1920)
  • Portretul doamnei Eugen Meyer Jr. (1920)
  • Adam și Eva (1921)
  • Peștele (1) (1922)
  • Cocoșul (1) (1922)
  • Socrate (1922)
  • Leda (1923)
  • Pasărea în văzduh (1922-1923)
  • Negresa blondă (1924; 1928)
  • Templul Crocodilului (1924)
  • Fetișcana sofisticată (1924)
  • Căpetenia (1925)
  • Portretul lui Nancy Cunard (1925–1927)
  • Peștele (2) (1927)
  • Piatra de mormânt a Sandei Polizu-Micșunești (1928)
  • Portretul lui A. Fundoianu (1929)
  • Nou-născut (1930)
  • Păsări în văzduh  (1931-1936)
  • Vatra (1934)
  • Cocoșul (2) (1935)
  • Foca (1936)
  • Regele regilor (1938)
  • Broasca țestoasă (1940)
  • Țestoasa zburătoare (1943)
Ansamblul sculptural
de la Târgu Jiu
 (1935–1938)
Coloana Infinitului (1937-1938) • Masa tăcerii (1937-1938) • Poarta sărutului (1937-1938)
Locuri memoriale
Lista este în curs de completare. Va rugăm să contribuiți la întregirea ei.