Marginea Fundației

Coperta ediției în limba română de la editura Teora

Informații generale

Autor

Isaac Asimov

Gen

Science-Fiction

Serie

Seria Fundația

Ediția originală

Titlu original

Foundation's Edge

Limba

engleză

Editură

Nemira

Țara primei apariții

SUA

Data primei apariții

1982

Număr de pagini

416

ISBN

973-569-033-0

Ediția în limba română

Traducător

Gabriel Stoian

Data apariției

1994

Cronologie

A doua Fundație

{{{text}}}

A doua Fundație

Fundația și Pământul

{{{text}}}

Modifică date / text

Marginea Fundației (1982) (titlu original Foundation's Edge) este un roman al autorului de literatură științifico-fantastică Isaac Asimov. Romanul este al patrulea (în ordinea apariției) din Seria Fundația și a fost scris la peste 30 de ani de la trilogia inițială apărută în anii '50, la insistențele fanilor și a editorilor^[1]. A fost primul său roman care a ajuns în lista best-sellerelor din The New York Times, după 262 de cărți și 44 de ani de carieră scriitoricească.

Romanul a câștigat premiul Hugo pentru "Cel mai bun roman" în 1983^[2]^[3] și a fost nominalizat la premiul Nebula în cadrul aceleiași secțiuni în 1982.^[4]

Acțiunea

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Au trecut mai bine de 500 de ani de la întemeierea Fundației și aceasta este hegemonă în galaxie. La începutul cărții se termină a șasea criză Seldon, referitoare la mutarea capitalei de pe Terminus. Totuși, pe Terminus consilierul Golan Trevize pune la îndoială existența planului Seldon și continua sa aplicare după războiul cu Catârul. Datorită lansării teoriei sale în plenul Consiliului Fundației, chiar în momentul în care Primarul Harla Branno își savura victoria, aceasta din urmă decide exilarea sa oferindu-i ca scop al călătoriei sale găsirea Pământului. Alături de el va merge istoricul Janov Pelorat, care are câteva teorii privitor la caracteristicile Pământului și la identificarea lui cu o anume planetă.

Pe Trantor, în vechea Universitate Imperială, la baza celei de-a Doua Fundații, Oratorul Stor Gendibal critică și el planul Seldon, revelându-i Primului Orator că planul este manipulat de o altă organizație cu mult mai puternică decât A Doua Fundație. Concluzia la care ajug Gendibal și Sura Novi este că ar fi vorba despre "anti-Catâri" și, astfel, cei doi sunt trimiși în căutarea lor, întâlnind o navă de luptă a Primei Fundații, condusă de maiorul Branno.

Pista urmată de Trevize și Pelorat îi aduce pe Sayshell, unde îl întâlnesc pe profesorul Quintesetz, care le înmânează coordonatele unei planete misterioase, cunoscută sub numele de Gaia. Aceasta se dovedește a fi un 'superorganism' în care toate ființele - vii sau fără viață - sunt părți ale unei conștiințe de grup, păstrându-și în același timp conștiința individualității. Pelorat se îndrăgostește de o femeie de pe Gaia, Bliss, care îi explică faptul că Trevize (care are niște abilități nemaiîntâlnite) va trebui să decidă cine va conduce galaxia: Prima Fundație, A Doua Fundație, sau Gaia (care are o viziune a extinderii conștiinței sale la nivel galactic).

Se dovedește că întâlnirea dintre Branno (reprezentând Prima Fundație), Gendibal (reprezentând A Doua Fundație) și Novi (agent al Gaiei) nu a fost una întâmplătoare. Trevize alege Gaia și, cu ajutorul puterilor mentale, aceasta îi face pe Branno și pe Gendibal să creadă că au câștigat câteva victorii nesemnificative și că Gaia nu există. Dar Trevize este frământat de o ultimă problemă: cine sa ce a șters din Biblioteca Galactică de pe Trantor toate datele referitoare la Pământ și mai ales de ce?. El își anunță intenția de a găsi Pământul pentru a fi sigur că a făcut alegerea corectă, menționând că a ales Gaia ca fiind singura opțiune dintre cele trei care nu era ireversibilă (din cauza intervalului uriaș de timp necesitat de formarea superorganismului galactic).

Capitole

1. Consilierul
2. Primarul
3. Istoricul
4. Spațiu
5. Oratorul
6. Pământul
7. Fermierul
8. Femeia de la fermă
9. Hiperspațiu
10. Masa

11. Sayshell
12. Agentul
13. Universitatea
14. Înainte!
15. Gaia-S
16. Convergență
17. Gaia
18. Confruntarea
19. Hotărârea
20. Încheiere^[5]

Personaje

Golan Trevize, consilier de pe Terminus exilat datorita opiniilor sale despre Planul Seldon
Harla Branno, primarul de pe Terminus
Janov Pelorat, istoric
Blissenobiarella, locuitoare de pe Gaia

Cinema

La data de 28 iunie 2008 a fost anunțat^[6] că producătorii Bob Shaye și Michael Lynne vor aduce Trilogia Fundația la marele ecran prin intermediul noii lor companii Unique Features. În ianuarie 2009 drepturile de ecranizare au fost vândute^[7] prin licitație companiei Columbia care a desemnat ca realizator pe regizorul Roland Emmerich.

Lista cărților din seria Fundația

Traduceri în limba română

1994 - Marginea Fundației, Ed. Nemira, Colecția "Nautilus", nr. 44, traducere Gabriel Stoian, 416 pag., ISBN 973-569-033-0
2003 - Marginea Fundației, Ed. Nemira, Colecția "Nautilus", nr. 44, traducere Gabriel Stoian, 396 pag., ISBN 973-20-0629-3

Vezi și

Seria Fundația

Bibliografie

Asimov, Isaac, Fondation Foudroyée, Editions Denoël, 1983, ISBN 978-2-07-041646-2

Note

^ Interviul acrodat de Isaac Asimov lui Don Swaim
^ „Romanul lui Isaac Asimov câștigă un premiul Hugo”. The New York Times. Associated Press. 6 septembrie 1983. Accesat în 29 martie 2010.
^ „Premiile anului 1983 - Câștigători și nominalizări”. Worlds Without End. Accesat în 13 septembrie 2009.
^ „Premiile anului 1982 - Câștigători și nominalizări”. Worlds Without End. Accesat în 13 septembrie 2009.
^ Titlurile au fost preluate din ediția apărută la editura Nemira în 1994.
^ cf. Reuters
^ cf. Variety

Legături externe

Istoria publicării Marginii Fundației pe ISFDB

v • d • m

Seria Fundația de Isaac Asimov

Deasupra

Opere

Nuvele	Preludiul Fundației (1988) · Fundația renăscută (1993) · Fundația (1951) · Fundația și Imperiul (1952) · A doua Fundație (1953) · Marginea Fundației (1982) · Fundația și Pământul (1986)

Alte scrieri	Teama Fundației'' (1997) · Fundație și Haos (1998) · Triumful Fundației (1999) · Prietenii Fundației (1989) · Criza Psihoistorică (2001) · Originistul (1989)

Planete

Trantor · Terminus · Imperiul Galactic · Pământ · Solaria · Gaia · Aurora · Comporellon

Personaje

Hari Seldon · Dors Venabili · Salvor Hardin · Hober Mallow · Catârul · Arkady Darell · Janov Pelorat · Bliss · Yugo Amaryl · Cleon I · Gaal Dornick · Ebling Mis · R. Daneel Olivaw · Preem Palver · Bel Riose · Raych Seldon · Wanda Seldon

Altele

Fundația (2021) · Serial radio · Encyclopedia Galactica · Psihoistorie · Criză Seldon · Plan Seldon · Prim Vorbitor

Precedată de: Seria Roboților și Seria Imperiul Galactic

v • d • m Opera lui Isaac Asimov

Seria Roboților¹	Omul pozitronic (1993) ³ Cavernele de oțel (1954) Soarele gol (1957) Roboții de pe Aurora (1983) Roboții și Imperiul (1985)

Seria Imperiul Galactic¹	Pulbere de stele (1951) Curenții spațiului (1952) O piatră pe cer (1950) Fundătura (1945)

Seria Fundația¹	Preludiul Fundației (1988) Fundația Renăscută (1993) Fundația (1951) Fundația și Imperiul (1952) A doua Fundație (1953) Marginea Fundației (1982) Fundația și Pământul (1986)

Seria Lucky Starr²	Rătăcitor în Spațiu Fantomele Soarelui Robotul de pe Jupiter

Alte romane SF (și polițiste SF)	Sfârșitul eternității (1955) Călătorie fantastică (1966) Zeii înșiși (1972) Călătorie fantastică: destinația creierul (1987) Nemesis (1989) Căderea nopții³ (1990) Băiețelul cel urât³ (1992)· Respirația morții Crimă la ABA

Colecții SF de proză scurtă	Eu, robotul (1950) Calea marțiană (1955) Visele sunt sacre (1957) Întrebarea finală (1959) Povestiri cu roboți (1964) Misterele lui Asimov (1968) Căderea nopții și alte povestiri (1969) Perioada Campbell (1972) Întemeietorii (1975) Omul bicentenar și alte povestiri (1976) Vântul schimbării (1983) Vise robotice (1986) Aur (1995) Viziuni robotice (1990) Magie (1996)

Alte colecții de proză scurtă	Poveștile văduvilor negri (1974)

Ecranizări	Sfârșitul eternității (Konets vechnosti, 1987) Gandahar (1988) Căderea nopții (1988) The Android Affair (1995) Omul bicentenar (1999) Căderea nopții (2000) Eu, robotul (2004) Fundația (2021)

Alte articole	„Ultima întrebare” „Ultimul răspuns” „S-a pierdut un robot” Cele trei legi ale roboticii Planete din seria Fundației Personaje din seria Fundației

¹_{în ordinea cronologică a acțiunii din serie;} ²_{publicată sub pseudonimul Paul French;} ³_{împreună cu Robert Silverberg.}

v • d • m Premiul Locus pentru cel mai bun roman științifico-fantastic

1980–1990	Titan de John Varley (1980) · Regina Zăpezilor de Joan D. Vinge (1981) · The Many Colored Land de Julian May (1982) · Marginea Fundației de Isaac Asimov (1983) · Maree stelară de David Brin (1984) · The Integral Trees de Larry Niven (1985) · Poștașul de David Brin (1986) · Vorbitor în numele morților de Orson Scott Card (1987) · Războiul elitelor de David Brin (1988) · Cyteen de C. J. Cherryh (1989) · Hyperion de Dan Simmons (1990)

1991–2000	Căderea lui Hyperion de Dan Simmons (1991) · Barrayar de Lois McMaster Bujold (1992) · Cartea Judecății de Apoi de Connie Willis (1993) · Marte verde de Kim Stanley Robinson (1994) · Dans în oglindă de Lois McMaster Bujold (1995) · Era de diamant de Neal Stephenson (1996) · Marte albastru de Kim Stanley Robinson (1997) · The Rise of Endymion de Dan Simmons (1998) · To Say Nothing of the Dog de Connie Willis (1999) · Cryptonomicon de Neal Stephenson (2000)

2001–2010	The Telling de Joan D. Vinge (2001) · Passage de Connie Willis (2002) · The Years of Rice and Salt de Kim Stanley Robinson (2003) · Ilion de Dan Simmons (2004) · The Baroque Cycle de Neal Stephenson (2005) · Accelerando de Charles Stross (2006) · La Capătul curcubeului de Vernor Vinge (2007) · The Yiddish Policemen's Union de Michael Chabon (2008) · Anathem de Neal Stephenson (2009) · Boneshaker de Cherie Priest (2010)

2011–2020	Camuflaj/Încetarea alarmei de Connie Willis (2011) · Embassytown de China Miéville (2012) · Redshirts de John Scalzi (2013) · Poarta lui Abaddon de James S. A. Corey (2014) · Sabia ancilară de Ann Leckie (2015) · Mila ancilară de Ann Leckie (2016) · Capătul morții de Liu Cixin (2017) · Prăbușirea Imperiului de John Scalzi (2018) · Calea spre stele de Mary Robinette Kowal (2019) · Orașul de la miezul nopții de Charlie Jane Anders (2020)

Vezi și Premiul Locus pentru: cel mai bun roman (1971—1981) · cea mai bună nuvelă SF (1980—prezent) · cel mai bun roman fantezie (1978—prezent)