Lunca Inferioară a Crișului Repede

Lunca Inferioară a Crișului Repede
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Situl la Oradea
Situl la Oradea
Harta locului unde se află Lunca Inferioară a Crișului Repede Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Lunca Inferioară a Crișului Repede Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Bihor
 România
Cel mai apropiat orașOradea
Coordonate47°03′21″N 21°43′36″E () / 47.05583°N 21.72667°E[1]
Suprafață656 ha
BioregiunePanonică
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0104
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lunca Inferioară a Crișului Repede este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor.

Localizare

Aria naturală se află în extremitatea central-vestică a județului Bihor (de la Oradea până la limita de graniță cu Ungaria), pe teritoriile administrative ale comunelor Girișu de Criș, Sântandrei și Toboliu și pe cel al municipiului Oradea; în imediata apropiere a drumului național DN1, care leagă municipiul Cluj Napoca de Borș[2].

Descriere

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Lunca Inferioară a Crișului Repede” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[3] și se întinde pe o suprafață de 656 hectare[4].

Situl[5] reprezintă o zonă umedă (încadrată în bioregiune panonică a câmpiilor Banatului și Crișurilor; subdiviziuni geomorfologice ale Câmpiei de Vest) ce adăpostește vegetație arboricolă, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pajiști și pășuni și protejează habitate de tip: Zăvoaie de Populus alba și Salix alba și Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention[6].

Biodiversitate

Situl a fost desemnat în scopul conservării a trei habitate naturale de interes comunitar (Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba) și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică.

Flora acestuia este constituită din arbori (cu specii de răchită - Salix alba, plop alb - Populus alba, velniș - Ulmus laevis, arin negru - Alnus glutinosa) și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de: săgeata apei (Sagittaria safittifolia), piperul bălților (Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper), buzdugan-de-apă (Sparganium erectum), ruginare (Andromeda polifolia), stânjenel galben de baltă (Iris pseudacorus), mană de apă (Glyceria maxima), iarba broaștelor (Hydrocharis morsus-ranae), plutică (Nymphoides peltata), piciorul cocoșului (Ranunculus repens), cașul popii (Malva vulgaris), obsigă (Bromus ramosus), troscot (Polygonum aviculare) sau piciorul caprei (Aegopodium podagraria).

Libelulă (Coenagrion arnatum)

Aria naturală adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7]; astfel:

Mamifere: pisică sălbatică (Felis silvestris), șobolan de apă de munte (Arvicola terrestris scherman), chițcan de apă (Neomys fodiens), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum);

Amfibieni cu specii de: buhai de baltă cu burta roșie (Bombina bombina, specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN[8]), izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata);

Pești cu specii de: avat (Aspius aspius), zvârlugă (Cobitis taenia), fusar (Zingel streber), porcușor-de-nisip (Gobio albipinnatus), boarța[9] (Rhodeus sericeus amarus), dunăriță (Sabanejewia aurata);

În arealul sitului este semnalată prezența unor insecte; printre care o libelulă din specia Coenagrion arnatum, cosașul verde (Tettigonia viridissima), greierele de câmp (Paracaloptenus caloptenoides), lăcusta călătoare (Locusta migratoria), cărăbușul de mai (Melolontha melolontha) sau călugărița (Mantis religiosa)[10].

Căi de acces

Monumente și atracții turistice

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, case memoriale, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:

Legături externe

  • Situri Natura 2000 în județul Bihor Arhivat în , la Wayback Machine.

Note

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Lunca Inferioară a Crișului Repede (coordonate); accesat la 08 octombrie 2013
  2. ^ Eunis.eea.europa.eu - Lunca Inferioară a Crișului Repede (geolocalizare)[nefuncțională]; accesat la 08 octombrie 2013
  3. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 08 octombrie 2013
  4. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Lunca Inferioară a Crișului Repede - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 08 octombrie 2013
  5. ^ Apmbh.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Bihor - Biodiversitatea și protecția naturii Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 08 octombrie 2013
  6. ^ Eunis.eea.europa.eu - Habitate - Sit natura 2000 Lunca Inferioară a Crișului Repede[nefuncțională]; accesat la 08 octombrie 2013
  7. ^ Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE; accesat la 11 iulie 2015
  8. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina Bombina; accesat la 08 octombrie 2013
  9. ^ Boarta este o specie de pește din familia Cyprinidae, cunoscut și sub denumirile populare de lătiță sau blehniță
  10. ^ Flora și fauna sitului Natura 2000 - Lunca Inferioară a Crișului Repede[nefuncțională]; accesat la 08 octombrie 2013

Vezi și


v  d  m
Situri Natura 2000 în România
SCI - Directiva Habitate
Habitat montan - Brânduşă de toamnă (Crocus banaticus) în situl Natura 2000 - Piatra Mare

Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla

SPA - Directiva Păsări.
Călifar roșu (Tadorna ferruginea)
Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești
Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar