Luigi Facta
Luigi Facta | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Luigi Facta |
Născut | [2] Pinerolo, Piemont, Italia |
Decedat | (69 de ani)[3][4][2][5] Pinerolo, Piemont, Italia |
Cetățenie | Regatul Italiei |
Ocupație | politician jurnalist |
Limbi vorbite | limba italiană |
Prim-ministru al Regatului Italiei[*] | |
În funcție – | |
Precedat de | Ivanoe Bonomi |
Succedat de | Benito Mussolini |
ministro dell'interno del Regno d'Italia[*][[ministro dell'interno del Regno d'Italia |]] | |
În funcție – | |
Precedat de | Ivanoe Bonomi |
Succedat de | Paolino Taddei[*] |
ministro della ricostruzione delle terre liberate dal nemico | |
În funcție – | |
Precedat de | Giovanni Raineri[*] |
Succedat de | Maggiorino Ferraris[*] |
Deputat al Regatului Italiei | |
În funcție – [1] | |
Legislatură | XXVI legislatura del Regno d'Italia[*][[XXVI legislatura del Regno d'Italia (legislative term)|]] |
ministro delle finanze del Regno d'Italia[*][[ministro delle finanze del Regno d'Italia (former position of the Kingdom of Italy (1861-1922))|]] | |
În funcție – | |
Precedat de | Francesco Tedesco[*] |
Succedat de | Marcello Soleri[*] |
Deputat al Regatului Italiei | |
În funcție – [1] | |
Legislatură | XXV legislatura del Regno d'Italia[*][[XXV legislatura del Regno d'Italia (legislative term)|]] |
ministro di grazia e giustizia del Regno d'Italia[*][[ministro di grazia e giustizia del Regno d'Italia |]] | |
În funcție – | |
Precedat de | Ettore Sacchi[*] |
Succedat de | Lodovico Mortara[*] |
Deputat al Regatului Italiei | |
În funcție – [1] | |
Legislatură | XXIV legislatura del Regno d'Italia[*][[XXIV legislatura del Regno d'Italia (legislative term)|]] |
ministro delle finanze del Regno d'Italia[*][[ministro delle finanze del Regno d'Italia (former position of the Kingdom of Italy (1861-1922))|]] | |
În funcție – | |
Precedat de | Enrico Arlotta[*] |
Succedat de | Luigi Rava[*] |
Deputat al Regatului Italiei | |
În funcție – [1] | |
Legislatură | XXIII legislatura del Regno d'Italia[*][[XXIII legislatura del Regno d'Italia (legislative term)|]] |
În funcție – [1] | |
Legislatură | XXII legislatura del Regno d'Italia[*][[XXII legislatura del Regno d'Italia (legislative term)|]] |
În funcție – [1] | |
Legislatură | XXI legislatura del Regno d'Italia[*][[XXI legislatura del Regno d'Italia (legislative term)|]] |
În funcție – [1] | |
Legislatură | XX legislatura del Regno d'Italia[*][[XX legislatura del Regno d'Italia (legislative term)|]] |
În funcție – [1] | |
Legislatură | XIX legislatura del Regno d'Italia[*][[XIX legislatura del Regno d'Italia (legislative term)|]] |
În funcție – [1] | |
Legislatură | XVIII legislatura del Regno d'Italia[*][[XVIII legislatura del Regno d'Italia (legislative term)|]] |
senatore del Regno d'Italia | |
Partid politic | Destra storica[*][[Destra storica (historical political faction in Italy)|]] PLI[*] |
Alma mater | Universitatea din Torino |
Modifică date / text |
Luigi Facta (n. , Pinerolo, Piemont, Italia – d. , Pinerolo, Piemont, Italia) a fost un politician, avocat și jurnalist italian și ultimul prim-ministru al Italiei (în 1922) înainte de dictatura lui Benito Mussolini.
Antecedente și carieră anterioară
Facta s-a născut în Pinerolo, Piemont, Italia. A studiat dreptul și mai târziu a devenit avocat și jurnalist. A intrat în politică în 1892, când a fost ales în camera deputaților din partea orașului Pinerolo, loc pe care l-a deținut timp de 30 de ani. Facta, membru al Partidului Liberal, a fost subsecretar al ministerelor de justiție și interne în cabinetul de coaliție în cea mai mare parte a timpului său în Parlament. A fost, de asemenea, ministrul italian de finanțe din 1910 până în 1914 și din 1920 până în 1921. La izbucnirea Primului Război Mondial, Facta a susținut neutralitatea Italiei, dar apoi a sprijinit războiul când Italia s-a angajat în acesta. Fiul său a fost ucis în război și a spus că este mândru că dăruiește un fiu țării sale.
Prim-ministru al Italiei
Facta a fost numit prim-ministru în februarie 1922. La acea vreme, Italia era într-o perioadă de frământări politice și trebuia să se ocupe de insurgența fascistă a lui Mussolini. Când Mussolini a decis să mărșăluiască spre Roma, Facta a reacționat și a vrut să declare legea marțială și să trimită armata să-l oprească pe Mussolini. O astfel de declarație trebuia să poarte semnătura monarhului înainte de a putea intra în vigoare. Facta a refuzat întotdeauna să explice motivele secrete care l-au determinat pe regele Victor Emmanuel al III-lea să nu semneze declarația de urgență. A doua zi, Facta și guvernul său au demisionat pentru a demonstra că nu au aprobat decizia regelui. Regele a cerut apoi ca Mussolini să vină la Roma pentru a forma un nou guvern.
Viața ulterioară; moartea și impactul
În 1924, regele Victor Emanuel III l-a numit pe Facta senator în Senatul italian.
Facta a murit la Pinerolo, Italia, în 1930, populația generală crezând că el a fost prea slab și prea credincios regelui pentru a-și asuma un rol mai activ în a-l opri pe Mussolini și a stopa ascensiunea fascismului.[6]
Note
- ^ a b c d e f g h i https://storia.camera.it/deputato/luigi-facta-18610913, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b c d Luigi Facta, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ a b Luigi Facta, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Luigi Facta, Autoritatea BnF
- ^ a b Luigi Facta, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|]]
- ^ Carsten, Francis L. (). The rise of fascism (ed. 2nd ed., 1st paperback printing.). Berkeley: University of California Press. p. 62. ISBN 9780520046436.
Legături externe
- Materiale media legate de Luigi Facta la Wikimedia Commons
- Materiale selecționate din ziare despre Luigi Facta în 20th Century Press Archives din cadrul Bibliotecii Naționale de Economie din Germania (ZBW)
Acest articol biografic despre un politician italian este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
|