Listă de Gau-uri medievale

Gau (pl. Gaue) este un substantiv comun german, cu traducerea „ținut”, „regiune”. A fost și numele unei unități administrativ-teritoriale medievale.

A

• Aachengau - o expresie din sec. al XI-lea pentru teritoriul (landul) din jurul orașului Aachen
• Aargau - atestat în anul 763; nu e Regiunes identic cu terrmenul din Elveția Canton Aargau
• Ahrgau - Regiunea Ahr în nordul landului Renania-Palatinat
• Affagau - Regiunea Zwiefalten, Riedlingen, Hayingen
• Agradingau - Regiune în nordul landului Emsland și o parte din Olanda (Westerwolde), între Aschendorf și Meppen
• Albgau, de asemenea Alpgau - în Südbaden între Wutach, Schwarzwald, Rinul Superior și Baar, numit după pârâul Alb
• Albuinsbar în Südwürttemberg la Ehingen (Donau)
• Albegau^[1] pe Meurthe (afluent al lui Mosel)
• Allgäu - Bavaria de sud și Baden-Württemberg de est, azi:
  • Oberallgäu (die Allgäuer Alpen și deren unmittelbares Vorland).
  • Unterallgäu (cu regiunea deluroasă din nord).
  • Ostallgäu (în Oberbayern).
  • Westallgäu (mit o parte din zona Lindau și Ravensburg, Altdistrict Wangen).
• Altgau, la Bad Tennstedt și Großfurra
• Alzettegau^[1] pe Alzette în Luxemburg
• Ambergau - Landschaft nord-vest de des Harzes în zona Nette zona Bockenem
• Ammergau - în Oberbayern
• Ammergau (Niedersachsen) - azi Ammerland
• Angerngau - nord-vest de Ittergau
• Anglachgau - die Rinebene (malul drept al Rinului) între Rastatt și Mannheim
• Antisengau
• Apphagau - în Schwaben
• Ardennengau - în Länderdreieck Germania, Belgia, Luxemburg
• Arfeld
• Argengau - Regiunea Argen la nord-est de malul lui Bodensee
• Aringo
• Aschfeld
• Astfala (de asemenea Astfalia, Hastfala, Ostfalengau) - la nord de Hildesheim, la vest de Braunschweig în Westfalia de est în Niedersachsen
• Attergau - în Oberösterreich
• Auelgau - la sud de Bonn, Siebengebirge
• Augangau
• Augau - în Niedersachsen, pe Weser la Höxter, la vest de Nethegau
• Augstgau (Bavaria) - zona Augsburg și la Lech
• Augstgau -Razona la sud de Rin mai sus de Basel, și Augst
• Avalgau

B

• Bachgau
• Badanachgau
• Balsamgau (Gau Balcsem, în Sachsen-Anhalt)
• Baringau ( între Tullifeld și Grabfeld Ronul mijlociu la vest de Meiningen)
• Balvengau - nu se poate localiza regional
• Betuwe (in Gelderland, Olanda)
• Bardengau (Regiune zona Lüneburg)
• Bargengau (zona Biel și Bern în Elveția)
• Bertoldsbaar sau Berchtoldsbaar (zona 740; de la Nagold până la Schwenningen)
• Bitgau^[1] (Südeifel zona Bitburg, nachVicus Beda, azi Bitburg)
• Binagau, de asemenea Bunnahagau (pe Vils și Isar)
• Bliesgau^[1] pe Blies (afluent al lui Saar)
• Bonngau (zona Bonn)
• Borgelngau - nu se poate localiza regional
• Gau Bracbanti în Westfalia
• Breisgau (Baden de sud)
• Brettachgau (zona Heilbronn, Baden-Württemberg)
• Brukterergau
• Buchonia (in zona între Rhön, Spessart și Vogelsberg)
• Buchsgau (Elveția, de nord între Jura și Aare)
• Gau Budissin (Bautzen)
• Bukkigau în districtul Schaumburg, Niedersachsen (Bukki germ.veche pentru Buche (fag))
• Bunnahagau vezi Binagau
• Bulderngau - nu se poate localiza regional
• Burichingagau (pe limba șvabă Alb, zona sudică Reutlingen, la nord de Sigmaringen)
• Bursibant (zona Rine în Münsterland)

C

• Chiemgau (Oberbayaern)
• Gau Chutizi (zona Leipzig)
• Gau Ciervisti (se poate considera Gau Zizizi, la confluența dintre Elba și Saale azi Zerbst)
• Gau Circipani, zona lacului Teterower în Mecklenburg-Vorpommern
• Gau Coledizi (Sachsen-Anhalt) între Halle și Köthen

D

• Gau Daleminzi (la Meissen)
• Derlingau (sau Darlingau, la est de la Braunschweig)
• Dersagau (sau: Dersigau) între Vechta și Damme (Dümmer)
• Gau Desseri (sau Dasseri), pe Dosse
• Deutzgau (malul drept al Rinului zona Köln, pe malul stâng se afla Kölngau)
• Dobnagau în Vogtland
• Donaugau (regiunea sau zona Straubing și Deggendorf în Bavaria)
• Drachgau (la Schwäbisch Gmünd)
• Dreingau (in Münsterland, triunghiul dintre între Greven, Lippstadt și Lünen)
• Dreinigau în Sachsen
• Drentgau în Westfalia
• Gau Ducharin (de asemenea Thucharin sau Tucherini), zona Teuchern în Sachsen-Anhalt
• Düffelgau (im zona Kleve, din depresiunea Willibrord, urcă spre Betuwe sau Hattuariergau)
• Duisburggau
• Durgouwes vezi Mürztalgau
• Duriagau în Schwaben

E

• Eichelgau^[1] pe Eichel (rechter ZurâuSaar)
• Eichsfeld cu Untergau Onsfelt
• Eifelgau (Eifelul de nord-vest)
• Einrichgau la Katzenelnbogen
• Elsenzgau (RegiuneElsenz în Nordbaden)
• Elsgau (Ajoie, în Nordul Cantonului Jura)
• Emsgau (pe gura de vărsare a lui Ems)
• Engersgau (malul drept al Rinului Mijlociu și în Westerwald)
• Enggau
• Gau Engilin în Turingia centrală la vest de Unstrut
• Ennstalgau (steirische Ennstal cu Văile laterale și Ausseerland)
• Enzgau în Württemberg de nord pe Enz
• Erchgau în Südwürttemberg, pe Dunăre la Munderkingen
• Erdagau în terrmenul din Lahn-Dill-district/Hessen
• Eriggau
• Ertgau, de asemenea Eritgau

F

• Flachgau ( o parte din Landul Salzburg), nu era Gau medieval s-a format mai târziu.
• Gau Flenithi sau Flenithigo bzw. Flenthigau - în Regiunea Gandersheim/Winzenburg
• Filsgau în Schwaben pe Fils
• Flutwidde (de asemenea Flutwide, Flotwito sau Flotwede) în tringhiul Celle, Burgdorf și Peine în termenul din Niedersachsen.
• Folkfeld în Franken
• Folkoltsbar în Südwürttemberg, pe Dunăre la Obermarchtal
• Frickgau între Rin și Aare zona Frick
• Friesach (im N Kärntens, de asemenea Regiunea sau zona Murau, St. Lambrecht și Neumarkt/Graslupp/Graslab în terrmenul din Steiermark)
• Friesenfeld
• Frithenigau

G

• Gandesemigau
• Gartachgau în Württemberg de Nord pe Gartach /Leinbach
• Gäu (Baden-Württemberg)
• Gäu (in Canton Solothurn)
• Genfer Gau (Elveția)
• Gerbercensis^[1] Name nur în lateinischer Form überliefert, nordla vest de Metz pe Orne
• Germar-Mark (de asemenea Germara-Mark) în Hessen de est și Turingia
• Gillgau (pe Rinul Inferior la vest de Köln, numit și Kölngau)
• Glehuntare în Schwaben
• Glemsgau în Nordwürttemberg pe Glems
• Goe aufHamel, la nord de Hameln
• Gollachgau
• Goßfeld în Franken
• Gotzfeldgau, probabil în hessen sud
• Grabfeld sau Grabfeldgau (la granița dintre Bavaria și Turingia, Schweinfurt.)
• Grönegau la Osnabrück
• Gudingau sau Gud(d)ingo, zona Elze în Saaletal până la Leine
• Gau Gunzwiti, la vest de Traisen în Niederösterreich

H

• Haduloha, laLanden Hadeln și Wursten (vezi Geschichte de la Hadeln și Wursten)
• Haigergau (zona Haiger, un Untergau Oberlahngau)
• Haistergau în Oberschwaben
• Hamaland
• Harzgau (der Harz)
• Hasegau zona Löningen în Münsterland
• Haspengau (in Belgien, între Lüttich și Hasselt)am linken Maasufer)
• Hassegau (între Mansfeld, Naumburg (Saale), Halle și Wettin)
• Hassgau (die Hassberge în Unterfranken)
• Hastfalagau (de asemenea Astfalia, Hastfala, Ostfalengau) - la nord de Hildesheim, la vest de Braunschweig în Ostfalen în terrmenul din Niedersachsen
• Hattenhuntare (789, district Hechingen ohne Killertal și Alborte, cu Steinlachgemeinden până la Dußlingen)
• Hatterungau (NiederRin)
• Hattuariergau (entlangNiers, cu Gennep și Geldern)
• Hegau (Südwürttemberg)
• Heilangau ( Bremervörde, Buxtehude, Harburg, Stade etc.)
• Helmegau, la Wallhausen și Kelbra și de la Kleinwangen până la zur Saale
• Hengistgau (Weststeiermark, Zentrzona Hengistburg/Hengsberg)
• Hennegau (Hainaut, Hennegouw, în Belgien)
• Hessengau/Hessigau
  • fränkischer Hessengau zona Fritzlar și Kassel
  • sächsischer Hessengau în östlichen Westfalia și südlichen Niedersachsen
• Hettergau
• Hlidbeki-Gau, de la Lübbecke în Westfalia până la zzona Dümmer
• Gau Hrecwiti în Westfalia
• Hunsrückgau
• Huosigau în Bavaria
• Husitingau (de asemenea Utisigau), zona Weimar
• Huygau în ehemaligen Königreich Lothringen

I

• Iffgau (Regiune südlich des Steigerwaldes, Franken)
• Ingeringgau (de asemenea Undrimagau, Regiune zona Knittelfeld și Judenburg, cursul superior Murtal)
• Illergau în südöstlichen Baden-Württemberg și süd-vest în Bavaria
• Isengau pe Isen în Südosten OberBavarias
• Itongau^[1] pe oberen Nied (linker ZurâuSaar)
• Ittergau (Nithersi) pe mittleren Eder

J

• Jagstgau pe unteren Jagst
• Jaun (Gft) (Jauntal, Kärnten, în SO până la Windisch-Graz/Slovenj Gradec și drauabwärts până la zzona Wölka/Velka- și Tschermenitzen/Crmenica-Graben reichend)
• Jülichgau (zona Jülich, sud-vest de Renania de Nord)

K

• Karosgau^[1] (Eifel zona Prüm)
• Keldachgau (Düsseldorf, Mettmann, o parte din e Solingens, die spätere Grafschaft Berg)
• Kelsgau (Regiune în Umfeld des Landdistrictes Kelheim)
• Kimmen (de asemenea Kinhem, Kinnin, Kemmenerland, Kennemerland), în Friesland
• Kinziggau (das RegiuneKinzig în Hessen)
• Klettgau (Südbaden, NordElveția)
• Knetzgau
• Kölngau (linksRinisches Regiune zona Köln, rechtsRinisch se aflaDeutzgau)
• Königssondergau (de asemenea Königssundragau sau Königssundern), des Königs besonderer Gau, zona Wiesbaden
• Kraichgau (Nordbaden)
• Kroatengau (de asemenea Gau Chrowati, das Glantal zona Sankt Veit pe Glan și das Krappfeld nö. de la St. Veit (Kärnten))
• Künziggau (de asemenea als Künzinggau, Quinzinggau, Chunzengau bezeichnet, Regiune pe Vils și Rott, südla vest de Passau) (Landgericht Landau-Osterhofen)
• Kützgau (vom Zülpichgau abgespalten, einzige Erwähnung în Jahr 898)

L

• Largau
• Laargau linksWeser la Hoya
• Lahngau (das RegiuneLahn în Hessen cu Gießen, Marburg și Wetzlar, die StammlandeKonradiner)
  • Niederlahngau sau Unterlahngau (zona Limburg)
  • Oberlahngau (zona Marburg)
• Längwitzgau în Turingia
• Leinegau (das Regiuneunteren Leine, de asemenea Loingau)
• Leobengau (Regiune zona Leoben, Steiermark)
• Lerigau (Niedersachsen, westlichmittleren Hunte până la über die obere Soeste hinaus)
• Liergau (de asemenea Liergewe, Leraga, Gau Lera sau Leragau; între Fuhse și Oker)
• Liesgau în Südniedersachsen, westl. Harzvorland
• Gau Liezizi
• Linzgau (südliches Baden-Württemberg)
• Lobdengau (östlich de la Mannheim, la nord de Heidelberg) la Ladenburg
• Lochtropgau (im Sauerland, în ehemaligen Amt Fredeburg, NRW)
• Loingau între unterem Leinetal șiHohen Heide în Niedersachsen
• Lommegau (das Regiune zona Namur)
• Lommatschgau în Belgien?
• Lungau ( o parte din des Landes Salzburg)
• Lurngau (regiunea zona Spittal pe Drau în Kärnten. Siehe de asemenea Matrei în Hochmittelalter)
• Lüttichgau (das Regiune zona Lüttich

M

• Maasgau, westlichMaas zona Maastricht
• Maifeld
• Maingau (früher Monichgowe zona Aschaffenburg, Dieburg și Frankfurt la Main) spätere Bezeichnungen
  • Bachgau
  • Rodgau (Gau)
• Marstemgau (zona Hannover)
• Mattiggau în Innviertel (Oberösterreich) zona Mattighofen
• Mayenfeldgau (Osteifel), siehe Maifeld
• Methingau^[1] (frz. Matois, das Pays haut între Longwy și Briey)
• Metzgau^[1] (das nähere UmlandStadt Metz)
• Milzan, de asemenea Milsini, în Regiune terrmenul din Oberlausitz
• Moringen
• Moselgau^[1] (pe Mosel la Thionville)
• Mühlgau (între Maas și Niers)
• Mulachgau
• Munachgau
• Munderkinger Gau/Muntariche Huntare în Südwürttemberg la Munderkingen
• Munigiseshuntare (zona Münsingen (Württemberg))
• Gau Murizzi (pe Müritz)
• Murrgau în Nordwürttemberg pe Murr
• Mürztalgau, Durgouwes (steirisches Mürztal cu Seitentälern și Mariazeller Land)

N

• Nabelgau în Turingia
• Nahegau^[1] pe Nahe
• Neckargau
• Gau Neletizi
• Netgau (= Nethegau)
• Nethegau zona Brakel și Bad Driburg în Westfalia
• Netragau
• Nibelgau (südöstliches Baden-Württemberg)
• Niddagau (RegiuneNidda în Mittelhessen zona Friedberg și Bad Homburg vorHöhe)
• Niebelgau (südöstliches Baden-Württemberg) sau în Rinland-Pfalz?)
• Niederlahngau zona Limburg
• Niedgau^[1] pe Nied (linker ZurâuSaar)
• Nielitizi
• Nisangau (Gau Nisane) (südlich de la Dresden)
• Gau Nizizi (Regiune între Elbe, Mulde și Schwarzer Elster)
• Nithersi (= Ittergau) pe mittleren Eder
• Nordgau (Bavaria nördlichDonau)
• Nordgau în Elsaß,spätere Unterelsass
• Nordthüringgau (de asemenea NordTuringiagau)
• Norital (Inntal, Wipp- și Eisacktal)

O

• Oberlahngau
• OberRingau (Südhessen, nu e zu verwechseln cuoberen Ringau zona Eltville)
• Ochsenfurter Gau (zona Ochsenfurt în Unterfranken)
• Odangau (zona Villip, Werthhoven, Oedingen și Unkel, links- și rechtsRinisch, în 9. sec. belegt, danach auf Bonngau, Ahrgau și Auelgau aufge o parte din t)
• Orlagau la Saalfeld în Turingia
• Ortenau (de asemenea Mortenau, Mittelbaden)
• Gau Osterwalde (Altmark)
• Osterburg-Gau în Weserbergland
• Ostergau în Turingia

P

• Padergau, la Paderborn
• Perfgau (im GrenzRegiune de la Hessen și Renania de Nord, în Landdistrict Marburg-Biedenkopf)
• Pfinzgau (pe Pfinz östlich de la Karlsruhe)
• Pfullichgau (ab 937; Pfullingen, Lichtenstein (Württemberg), Engstingen)
• Phirnigau
• Pinzgau ( o parte din des Landes Salzburg)
• Gau Plisni (Pleißenland)
• Plumgau heutiger Spessart
• Gau Polabi, zona Ratzeburg
• Pongau ( o parte din des Landes Salzburg)
• Prättigau (Val Pratens, în Canton Graubünden)
• Gau Puonzowa zona Zeitz
• Gau Pustertal, Pustertal

Q

• Gau Quesizi (zona die Burg Eilenburg în Landdistrict Delitzsch în Sachsen)
• Quinzinggau (siehe Künzinggau)

R

• Radenzgau (Oberfranken)
• Rammachgau (nördliches Oberschwaben)
• Rangau (zona Nürnberg)
• Rebgau (in Oberösterreich)
• Ringau (zona Wiesbaden și Darmstadt)
• Riesgau (zona Nördlingen)
• Ringgau
• Ripuariergau (südwestlich Bonn cu Rinbach și Münstereifel)
• Rittigau (zona Northeim, Südniedersachsen)
• Gau Rizani
• Rizzigau^[1] lat. Pagus Reciensis nachVicus Ricciacum la Dalheim 10 km la vest de Remich în Luxemburg
• Rosselgau^[1] pe Rossel (linker ZurâuSaar)
• Rottgau, de asemenea Rotagau bzw. Rottachgau (zona Passau)
• Rurgau (das RegiuneRur în Renania de Nord în Region Aachen)
• Ruhrgau (das heutige RuhrRegiune)
  • Achtung: Rurgau și Ruhrgau werden în älteren Literatur häufig verwechselt.

S

• Saalgau zona Hammelburg
• Saalegau în Turingia
• Saargau^[1] (Oberer Saargau zona Sarrebourg pe Saar)
• Saargau^[1] (Unterer Saargau zona Wallerfangen pe Saar)
• Salzgau (comecia Saltga, pagus Saltgo; la Salzgitter)
• Salzgau zona Bad Neustadt în Unterfranken
• Salzburggau (Flachgau și Tennengau în Österreich, Rupertiwinkel și Reichenhaller Tal în Bavaria)
• Sanntalgau (später: Grafschaft Cilli)
• Sauergau^[1] pe Sauer în Luxemburg
• Scarponagau^[1] (frz. Scarponois), nachVicus Scarpona la Dieulouard pe Mosel între Toul și Metz
• Schefflenzgau în württemberg. Odenwald
• Scherragau (zona Ebingen, Spaichingen, Tuttlingen)
• Schozachgau în Nordwürttemberg pe Schozach
• Schussengau în Oberschwaben
• Schwabengau (West o parte din de la Sachsen-Anhalt)
• Schweinachgau Regiune beiderseitsDonau la vest de Passau (Bavaria) (Landgericht Vilshofen)
• Schwerzgau în Südwürttemberg, la Allmendingen
• Gau Scotelingo sau Scotelingen westlich și nordla vest de Hildesheim
• Seillegau^[1] (frz. Saulnois), pe Seille (rechter ZurâuMosel) zona Salzburgen
• Senonagischer Gau, (Regiune în terrmenul din Frankreich, Herkunftsregiunea des Samo)
• Gau Serimunt (Regiune între Saale, Mulde, Elbe și Fuhne)
• Sisgau (NordwestElveția)
• Gau Siusili (de asemenea Susali) în Leipziger Tieflandsbucht pe Mulde în Sachsen
• Skopingau (zona Schöppingen, Münsterland, NRW)
• Speyergau (zona Speyer)
• Stevergau (zona Coesfeld, Münsterland, NRW)
• Stormarn (Gau) (Schleswig-Holstein)
• Strohgau (bei Leonberg, Westwürttemberg, BW)
• Strudengau (Niederösterreich)
• Sturmigau Landdistrict Verden; de la Hoya rechtsWeser über die Allermündung în Ost o parte din des Landdistrictes Verden (Q: "Heimatkalender des Landdistrict Verden 1988, S.158))
• Sualafeldgau (Bavaria)
• SüdTuringiagau (de asemenea Südthüringgau)
• Suilbergau (de asemenea „Suilberigavvi“ sau Sülberggau), westlichLeine zona Einbeck în Niedersachsen cu zentraler Gerichtsstätte la Sülberg la Strodthagen
• Sülchgau sau Sülichgau (Schwaben, zona Rottenburg la Neckar, grobheutige Landdistrict Tübingen)
• Sulmgau (zona Neckarsulm)
• Sundergau (Bavaria)
• Sundgau (Oberelsass)
• Swistgau (pe oberen Swist la NordostrandEifel)

T

• Taubergau (etwaheutige Main-Tauber-district, aber ohne Wertheim)
• Tennengau ( o parte din des Landes Salzburg), entstand în sec. XIX prin die separarea des Salzburggaus în Flachgau și Tennengau, deci nu era Gau medieval.
• Gau Threcwiti (östlich des Heiligen Meeres)
• Thurgau (nu e identic cu Elveția Canton Thurgau)
• Nordthüringgau (in Turingia)
• Tilithigau (zona Bad Pyrmont, südliches Niedersachsen)
• Traungau (Regiune între Hausruck și Enns, Oberösterreich)
• Trechirgau (südlichUntermosel, westlich des Rins, ab Anfang 10. sec. belegt, se afla întreMayenfeldgau șinördlichen din läufern des Nahegaus.)
• Triergau^[1] (dreapta Saar- și Moselufer de la Merzig până la Wintrich și cu Hochwald)
• Tullifeld (la nord-est de Wasserkuppe în vest în Turingia

U

• Ufgau (Mittelbaden)
• Undrimagau (de asemenea Ingeringgau, Regiune zona Knittelfeld și Judenburg, cursul superior Murtal)
• Utisigau (Husitingau), zona Weimar

V

• Valingau cu Gut Kemme în Schellerten, Burg Poppenburg în Burgstemmen, 1049 în Grafschaft a contelui Bruno (von Braunschweig [1], Brun II. vonBrunonen)
• Valothungo
• Gau Veluwe în Olanda
• Venkigau, de asemenea Fenkiongau, se afla la est de Gau Bursibant
• Venzigau
• Verdungau^[1] zona Verdun pe Maas
• Viehbachgau (pe unteren Isar, regiunea de la Landshut)
• Vinschgau (sau Vintschgau, medieval: Finsgowe, Tirolul de Sud)
• Volkfeldgau Regiune la Main (Unterfranken) cu Bamberg

W

• Wachau (Niederösterreich)
• Waldgau (Canton Waadt/ Elveția)
• Waldsassengau în Unterfranken (partea de est Spessart și das Regiune între Mainviereck și Maindreieck)
• Waldsati (între Bremen și Zeven)
• Walgau (Vorarlberg)
• Wallis (Elveția)
• Grafschaft Wallerfangen^[1] pe mittleren Saar
• Gau Warnabi
• Wasgau (Pfälzer Wald), în nord o parte din Großlandschaft Vosagus (Vogesen)
• Watergau în Turingia
• Wavergau (de asemenea Wabergau, Woëvregau^[1], o parte din Großlandschaft Wabr(i)a (Woëvre) între Maas și Mosel)
• Wehsigau
• Weitagau în Westfalia
• Werinofeld în Turingia
• Werngau în Hessen
• Westergau (Razona Freising, Bavaria)
• Westergau în Turingia
• Westfaliagau (im Razona Ruhr și Lippe)
• Wetagau în Turingia
• Wetigau (Razona Schwalenberg în district Lippe)
• Wetterau (früher Wettergau sau Wettereiba)
• Gau Wigmodi (Wigmodia, Wigmodien) la nord de Bremen
• Wingarteiba în Neckar-Odenwald-district
• Wiehegau, un Untergau des Gaues Englin la Wiehe în Turingia
• Wippergau în Turingia
• Wittingau,
• Wonnegau zona Worms
• Wormsgau (de asemenea Wormsfeld, Wormsfeldgau^[1], la vest de Worms)
• Würmgau în Württemberg pe Würm

Z

• Zabergäu în Nordwürttemberg pe Zaber
• Gau Zemzizi
• Zirzipanien, zonaTeterower See în Mecklenburg-Vorpommern
• Gau Zistanesfeld (de asemenea Zitilinesfeld) Drau Regiune de la Marburg până la Pettau (Untersteiermark)
• Gau Zizizi, wohl gleichzusetzen cuGau Ciervisti zona das heutige Zerbst în Sachsen-Anhalt
• Zülpichgau (zona Zülpich, sud-vest de Renania de Nord)
• Zürichgau (zona Zürich)

Bibliografie

• Dietrich August Adolf de la Wersebe: BeschreibungGaue între Elbe, Saale și Unstrut, Weser și Werra etc., Hannover 1829
• Heinrich Boettger: Diöcesan- și Gau-Grenzen Norddeutschlands 1875
• Walther Schultze: Die fränkischen Gaue Badens, 1896
• Ersch, Gruber: Allgemeine EncyclopädieWissenschaften și Künste, 1 o parte din A-G, 1852, Leipzig, S. 405 ff.

Referințe