Lidia Pavlovna Skoblikova

Lidia Pavlovna Skoblikova
Date personale
Născută (85 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Zlatoust, RSFS Rusă, URSS[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
 Rusia Modificați la Wikidata
Ocupațiepatinator de viteză[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materIujno-Uralski gosudarstvennîi gumanitarno-pedagogiceski universitet[*][[Iujno-Uralski gosudarstvennîi gumanitarno-pedagogiceski universitet (education organization in Chelyabinsk, Russia)|​]]  Modificați la Wikidata
Înălțime163 cm  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist al Uniunii Sovietice  Modificați la Wikidata
Premiiorden «Za zaslugi pered Otecestvom» III stepeni[*][[orden «Za zaslugi pered Otecestvom» III stepeni (grade of an order)|​]]
Ordinul Steagul Roșu al Muncii
Ordinul Insigna de Onoare
zaslujennîi master sporta SSSR[*][[zaslujennîi master sporta SSSR |​]]
Ordinul Alexandr Nevsky[*]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Medalii obținute
patinaj viteză
Jocurile Olimpice
Aur
1960 Squaw Valley 1500 m
Aur
1960 Squaw Valley 3000 m
Aur
1964 Innsbruck 1000 m
Aur
1964 Innsbruck 3000 m
Campionatele Mondiale
Bronz
1959 Sverdlovsk combinat
Bronz
1960 Östersund combinat
Bronz
1961 Tønsberg combinat
Argint
1962 Imatra combinat
Aur
1963 Karuizawa combinat
Aur
1964 Kristinehamn combinat

Lidia Pavlovna Skoblikova (în rusă Лидия Павловна Скобликова; n. 8 martie 1939, Zlatoust, Celiabinsk, Federația Rusă) este o fostă patinatoare rusă. Cu cele 6 medalii de aur olimpice câștigate la proba de patinaj viteză este până în prezent una dintre cele mai bune patinatoare din lume. La Jocurile Olimpice de iarnă din 1960 ea câștigă medalia de aur în Squaw Valley, comitatul Placer, California pe distanța de 1500 și 3000 m. Patru ani mai târziu Lidia a Jocurile Olimpice de iarnă din Innsbruck stabilește 3 recorduri mondiale și câștigă medalia de aur pe distanța de 500, 1000, 1500 și 3000 m. La Jocurile Olimpice de iarnă din Grenoble, n-a mai câștigat nici o medalie, iar în 1969 se va retrage din viața sportivă.

Note

  1. ^ a b Скобликова Лидия Павловна, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]  |access-date= necesită |url= (ajutor)
  2. ^ Lidiya Skoblikova, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  3. ^ Lidija Skoblikova, Česko-Slovenská filmová databáze 

Legături externe

  • Lidia Pavlovna Skoblikova în date de bază skateresults.com (engl.)
  • Lidia Pavlovna Skoblikova la Olympedia.org Modificați la Wikidata
  • Statistică la Speedskatingnews

Vezi și

v  d  m
Campioane olimpice la 500 m patinaj viteză

1960: Helga Haase | 1964: Lidia Skoblikova | 1968: Liudmila Titova | 1972: Anne Henning | 1976: Sheila Young | 1980: Karin Enke | 1984: Christa Rothenburger | 1988: Bonnie Blair | 1992: Bonnie Blair | 1994: Bonnie Blair | 1998: Catriona LeMay Doan | 2002: Catriona LeMay Doan | 2006: Svetlana Jurova | 2010: Lee Sang-hwa | 2014: Lee Sang-hwa | 2018: Nao Kodaira | 2022: Erin Jackson

v  d  m
Campioane olimpice la 1000 m patinaj viteză

1960: Klara Gusseva | 1964: Lidia Skoblikova | 1968: Carolina Geijssen | 1972: Monika Pflug | 1976: Tatiana Averina | 1980: Natalia Petrusiova | 1984: Karin Enke | 1988: Christa Rothenburger | 1992: Bonnie Blair | 1994: Bonnie Blair | 1998: Marianne Timmer | 2002: Chris Witty | 2006: Marianne Timmer | 2010: Christine Nesbitt | 2014: Zhang Hong | 2018: Jorien ter Mors | 2022: Miho Takagi

v  d  m
Campioane olimpice la 1500 m patinaj viteză

1960: Lidia Skoblikova | 1964: Lidia Skoblikova | 1968: Kaija Mustonen | 1972: Dianne Holum | 1976: Galina Stepanskaia | 1980: Annie Borckink | 1984: Karin Enke | 1988: Yvonne van Gennip | 1992: Jacqueline Börner | 1994: Emese Hunyady | 1998: Marianne Timmer | 2002: Anni Friesinger | 2006: Cindy Klassen | 2010: Ireen Wüst | 2014: Jorien ter Mors | 2018: Ireen Wüst | 2022: Ireen Wüst

v  d  m
Campioane olimpice la 3000 m patinaj viteză

1960: Lidia Skoblikova | 1964: Lidia Skoblikova | 1968: Johanna Schut | 1972: Christina Baas-Kaiser | 1976: Tatiana Averina | 1980: Bjørg Eva Jensen | 1984: Andrea Schöne | 1988: Yvonne van Gennip | 1992: Gunda Niemann | 1994: Svetlana Baschanova | 1998: Gunda Niemann-Stirnemann | 2002: Claudia Pechstein | 2006: Ireen Wüst | 2010: Martina Sáblíková | 2014: Ireen Wüst | 2018: Carlijn Achtereekte | 2022: Irene Schouten