Ioniță Scipione Bădescu

Ioniță Scipione Bădescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Răstolț, România Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani) Modificați la Wikidata
Botoșani, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet, publicist
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Mișcare/curent literarJunimist
Opere semnificativepoeziile „Trompetele răsună” și „Armata Română”
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ioniță Scipione Bădescu (n. , Răstolț, Buciumi, Sălaj, România – d. , Botoșani, România) a fost un poet, scriitor și publicist român.[1]

Biografie

Studiile primare le-a făcut în Răstolț. Apoi, a urmat studiile secundare la Beiuș. A plecat la Budapesta, pentru a începe studiile universitare, pe care le-a continuat la București și Iași. La Iași a devenit membru al Societății Junimea și s-a împrietenit cu Eminescu, care l-a luat ca model pentru personajul principal din „Sărmanul Dionis”.

A avut o intensă activitate publicistică, fiind pe rând redactor la Curierul de Iași, Pressa, Trompeta Carpaților, Timpul din București.

Este numit revizor școlar pentru județele mai întâi pentru județele Neamț și Suceava, apoi pentru Botoșani și Dorohoi. Cu această ocazie, pe 2 martie 1886, scoate la Botoșani publicația Curierul român. Publicația apare până în 1904, anul morții sale.

A colaborat la o serie lungă de publicații, între care Albina (Pesta), Albina Carpaților (Sibiu), Amicul Familiei (Gherla și Cluj), Concordia și Federațiunea (Budapesta), Fenice (Oradea), Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina (Cernăuți), Glasul (București).[2]

In memoriam

Biblioteca Județeană Sălaj, din Zalău, poartă numele de „Ioniță Scipione Bădescu”.[1]

În turnul Palatului Administrativ din Vaslui funcționează un ceas cu două cadrane. Odată cu montarea ceasului a fost imprimată pe bandă de magnetofon și melodia „Trompetele răsună”, pe versuri de Scipione Bădescu, muzica aparținând compozitorului Gavril Muzicescu.

Opere

Volume proprii

  • Poesii originali, Tip. Noseda, Pesta, 1868.
  • Coroana României (poezii), Tip. Thiel și Weiss, București, 1881.

Antologii

  • Armonii de la 14 Martie și 10 Mai 1881, Edit. Tipo-Lit. H. Goldner, Iași, 1881.

Poezii publicate în reviste

  • „Armatei române”, în Amicul Familiei, nr. 7, 13 noiembrie 1878.[3]

Note

  1. ^ a b Pagina Ioniță Scipione Bădescu (1847 - 1904) Arhivat în , la Wayback Machine. pe situl Bibliotecii Județene Sălaj din Zalău
  2. ^ Ivănescu, Ion, „Ioniță Scipione Bădescu - Cărturar sălăjean, pe nedrept aproape uitat”, Graiul Sălajului, nr. 2888, 19 august 2003, p. 3 (reprodus pe situl BILET DE VOIE, Supliment literar electronic editat de Biblioteca Orășenească Jibou) (Arhivat în , la Wayback Machine.)
  3. ^ Ioan Lăzăriciu, Elemente de poetică română, pp. 64-65.

Bibliografie

  • Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coordonatori), Dicționarul scriitorilor români, 4 vol., Editura Fundației Culturale Române, 1995-2000.
  • Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Kolozsvár–Cluj, 1944

Legături externe

  • Wikisource logo Lucrări referitoare la Ioniță Scipione Bădescu aflate la Wikisursă
  • Bejenaru, Ionel, „Curierul Român” din Botoșani al lui Scipione Bădescu Arhivat în , la Wayback Machine. pe situl Jurnalul literar Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Scipione Bădescu Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Tudoran, Ana, Colegul lui Eminescu, Scipione Bădescu, epurat la Biblioteca Județeană Sălaj din motive de cumetrie între două bibliotecare, Ziariști Online, 26 februarie 2011
Control de autoritate