Ioan Flora

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Ioan Flora
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Satu Nou, City of Pančevo⁠(d), RP Serbia, RSF Iugoslavia Modificați la Wikidata
Decedat (54 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
CopiiIoana Flora Modificați la Wikidata
Cetățenie România[2] Modificați la Wikidata
Ocupațiefilolog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba sârbă[3] Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ioan Flora, (n. 20 decembrie 1950, în Satul Nou, județul Pancevo, în Banatul Sârbesc, acum în Serbia – d. 3 februarie 2005, la București[4]) a fost un om de cultură, educator, filolog, poet, pedagog și traducător român originar din Serbia.

Ioan Flora a studiat la București și a locuit aici din 1993, fiind tatăl actriței Ioana Flora. Este înmormîntat în Cimitirul Bellu din București.

Studii si cariera

Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v  d  m 

Liceul absolvit la Vârșeț, ulterior a absolvit Facultatea de Litere din București în anul 1973. Membru și secretar al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din Serbia. A predat limba română la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul Libertatea și la revista Lumina, iar apoi între 1991-1993 a devenit redactor șef la Ediția Libertatea la Pancevo/Novi Sad. În 1993 se stabilește cu familia la București.

Cariera literară

A debutat cu poemul Des în pagina culturală a ziarului "Libertatea", singurul ziar de limbă română din Serbia, care apărea la Pancevo/Novi Sad. Cartea sa de debut în poezie, intitulată Valsuri, a fost publicată de editura ziarului Libertatea în Panciova în 1970.

Volume de poezie

  • Valsuri, 1970;
  • Iedera, 1975;
  • Fișe poetice, 1977 (premiul Festivalului de Poezie de la Struga, Macedonia);
  • Terapia muncii, 1981;
  • Starea de fapt, 1984,1986;
  • O bufniță tânără pe patul morții,1988, 1998 (Premiul Belgrad, Serbie);
  • Memoria asasină, antologie, 1989 (Premiul scriitorilor din Voievodina);
  • Tălpile violete, 1990, 1998;
  • Poeme, antologie, 1993;
  • Discurs asupra struțocămilei), 1995, 1998 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România și din Republica Moldova);
  • Cincizeci de romane și alte utopii/ Fifty Novels and Other Utopias (Cinquante romans et autres utopies), antologie, 1996;
  • Iepurele suedez, 1997, 1998 (Prix de l’Union des Ecrivains și premiul ASPRO).
  • Medeea și mașinile ei de război, 2000
  • Dejun sub iarbă, 2003[5][6]
  • Trădarea metaforei, 2004[7]

Traduceri

Poeziile sale au fost traduse în limbile sârbă, germană, maghiară, macedoneană, slovacă, engleză și franceză. A tradus poeziile lui Vasko Popa, Poezii I-II (1983);

  • Adam Puslojic, Nu-mi amintesc prea bine, bunul meu prieten (1986);
  • Pregrad Bogdanovivi, Biblioteca rătăcitoare;
  • Dragoslav Mistici, Starea sârbească (2001);
  • Die Donau - leicht ansteigend, Gedichte (LYRIK- Sammlung; ISBN 3-937139-04-4; 111 Seiten, POP-Verlag, Ludwigsburg, 2004) Traduceri semnate de Hellmut Seiler Edith Konradt Horst Fassel Helmut Britz Francisca Ricinski-Marienfeld Traian T Pop Gerald Bisinger

Premii

  • Premiul Festivalului de Poezie de la Struga (Macedonia, 1978),
  • Nolit Award (Serbia, 1989),
  • Premiul Uniunii Scriitorilor (1997),
  • Premiul ASPRO (1997).

Afilieri

Membru al Uniunea Scriitorilor din România, membru fondator al ASPRO, al Asociației Scriitorilor din Voievodina (Serbia) și al PEN - CLUB.

Note

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ BnF catalogue général, accesat în  
  3. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ A încetat din viață poetul Ioan Flora
  5. ^ Ilazu Blogspot
  6. ^ Elefant.ro
  7. ^ Volumul Trădarea metaforei

Legături externe

  • Blog Ioan Flora Arhivat în , la Wayback Machine.
  • fr Biografie în limba franceză Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Ultimul vers al poetului, Sorin Preda, Formula AS - anul 2005, numărul 655
  • 9 am știri — A murit poetul Ioan Flora
  • Ioan Flora — poezii pe websitul Poezie.ro

Interviuri

  • Ma simt intr-un anume fel optzecist. Interviu cu Ioan FLORA, Raluca Alexandrescu, Observator cultural - numărul 51, februarie 2001
Control de autoritate